„În proiectul T0, Justiția a fost abordată de politicieni“

Din aceste „grupuri de reflecțiune“ ar face parte politicieni, care au „beneficiat, desigur, de prestări servicii juridice din partea unor discrete grupuri de reflecție și strategie la fel de interesate, dispuse să coopereze pentru a pregăti proiectele de acte normative“.

Totodată, fostul procuror general mai arată că, în acest plan de slăbire a justiției, prin care „gulerele albe“ să-și găsească porțita pentru a scăpa de problemele penale, „Justiția a fost abordată de politicieni“ și „a fost încurajată formarea unei rețele de magistrați conformiști-carieriști, care să aplaude așa-zisele reforme și o jurisprudență «creativă», de circumstanță“.

În același timp, mai arată Augustin Lazăr, „s-a urmărit inhibarea conduitei magistraților profesioniști, independenți, cu profil moral și sentimentul datoriei profesionale dezvoltat“.

Pe de altă parte, ex-procurorul general a mai vorbit și despre presiunile care s-au făcut în dosarele „Revoluției“, „Mineriadei“ și „10 august“.

Newsweek România: Spuneați, într-un interviu oferit pentru revista „22“, că, „începând de prin 2013, s-a făcut un grup de reflecțiune“, care ar fi avut ca obiectiv slăbirea legislației și „reajustarea sistemului judiciar“. Iar acest „grup de reflecțiune“ a început, în primul rând, cu „ajustarea textelelor de la conflictul de interese și abuzul în serviciu“. Cum ați aflat de acest „grup de reflecțiune“ și ce însemna el?

Augustin Lazăr: Analizând atent viața publică din România, putem identifica și asambla piesele unui tablou puzzle al efortului pentru reformarea și modernizarea României, devenită stat membru al UE, respectiv tabloul reacției contrare, a grupurilor celor ce se simt afectați în interesele personale prin consolidarea statului de drept.

Astfel, prin HG nr. 231/2005 privind privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005 - 2007, act normativ semnat de prim-ministrul de atunci - politician devenit ulterior, în calitate de președinte al Senatului, un acerb adversar al acestor măsuri (Călin Popescu Tăriceanu – n.r.), se prevedea a se „pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație, prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată“.

Citiţi interviul integral pe Newsweek.ro accesând linkul de mai jos.