Bătălii pe mai multe fronturi

Note proaste pentru învăţământul german. În ciuda reformelor din ultimii ani, sistemul educaţional din Republica Federală ocupă unul din ultimele locuri la nivel internaţional. Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare – OECD - a analizat premisele şi rezultatele politicii educaţionale din mai multe ţări ale lumii, acordând un calificativ ruşion Germanien. „Succesul şcolar depinde, nu în ultimul rând, de originea socială”, comenetază astăzi KÖLNER STADT-ANZEIGER, reluând practic polemicile referitoare la accesul gratuit la studii, garantat de constituţia germană. Note proaste şi pentru sistemul sanitar din Republica Federală: medicii părăsesc în număr mare spitalele, anunţă astăzi pe prima pagină cotidianul DIE WELT. Motivul? Transformarea misiunii nobile altădată de a salva vieţile oamenilor într-o afacere mai mult sau mai puţin profitabilă. Din analiza publicaţiei berlineze aflăm că fiecare al doilea spital din Germania ar putea să îşi închidă porţile, din lipsă de fonduri, dar mai ales în lipsa personalului calificat.

Doua proaste, una bună

După asemenea veşti, iată şi o informaţie mai bună: Uniunea Europeană vrea să reducă preţul energiei, titrează pe prima pagină bavarezii de la SUEDDEUTSCHE ZEITUNG. Pentru a încuraja concurenţa, mai marii de la Bruxelles planifică reducerea câştigurilor marilor concerne energetice şi se gândesc chiar la scoaterea reţelelor de transport energetic de sub dominaţia giganţilor. Germania şi Franţa se opun însă. Rămâne de văzut cine va câştiga în acest război, dar nu ar fi rău ca decizia finală să fie profitabilă şi pentru consumatori.

Că nici în Uniunea Europeană, laptele şi mierea nu curg la discreţie, ştie cel mai bine Comisarul pentru Agricultură, daneza Mariann Fischer Boel. Poate şi pentru că soţul ei deţine o fermă impresionantă în Danemarca, Fischer Boel ştie că preţul nutreţurilor furajere va creşte ceea ce implică o majorare imediată şi pentru produsele din carne.

Ce-i mai preocupă pe jurnaliştii germani astăzi?

Crizele şi ameninţările internaţionale. Cu atât mai mult cu cât unele dintre ele se oglindesc şi în viaţa cotidiană din Republica Federală. Ameninţarea teroristă planează încă asupra Germaniei, motiv pentru ministrul federal al Justiţiei, Brigitte Zypries de a prezenta astăzi un proiect de lege privind pedepsirea celor care vizitează taberele de antrenament ale grupărilor militante. După doi ani de cercetări, experţii din Ministerul Federal al Justiţiei propun o lege care are doar valenţe populiste, cred comentatorii cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Tot ei recomandă celor care cer retragerea militarilor din Afganistan să nu îşi piardă răbdarea. „Lupta pentru inimile şi raţiunea cetăţenilor se poartă astăzi pe două fronturi: cel din Afganistan şi cel de acasă, din patriile soldaţilor, unde politicienii sunt tot mai des confruntaţi cu posibila retragere a trupelor, de teama extinderii terorismului către vest. O soluţie pripită” - susţin comentatorii cotidianului publicat la Frankfurt, care sunt convinşi că „Afganistanul nu este încă pierdut”.

Pierdută pare deja lupta de convingere purtată de Teheran cu negociatorii internaţionali. După ce Franţa a avertizat asupra iminenţei unui război cu Iranul, liderii de la Teheran s-au întors către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică cu care şi-au propus să colaboreze mai bine pentru a-şi putea continua însă programul atomic, în scopuri paşnice, comentează astăzi NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

Speranţe şi la Paris, via Madrid

Spaniolii de la ABC îl văd pe preşedintele Sarkozy ca pe o ultimă speranţă pentru Franţa. „Nicolas Sarkozy este decis să ia taurul de coarne şi să reformeze din rădăcini sistemul social. Franţa se află în plină criză. Măsurile anunţate nor fi nepopulare, dar ele sunt singura variantă pentru a împiedica prăbuşirea statului francez”, comentează astăzi la Madrid cotidianul ABC. Despre seism în sistemul francez vorbeasc astăzi şi jurnaliştii publicaţiei LA TRIBUNE. „După cutremurul social va începe reconstrucţia: francezii vor plăti mai mult pentru asistenţa medicală, vor renunţa la o parte din sfânta pensie şi vor lucra mai mult de 35 de ore pe săptămână.

Dacă programul reuşeşte, atunci modernizarea totală a sistemului social francez va lua sfârşit. Franţa are nevoie de aşa ceva. Rămâne de văzut dacă şi francezii sunt pregătiţi”, conchide LA TRIBUNE în ediţia de astăzi.

Revenind la presa de limbă de limbă germană, elveţienii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG scriu despre un alt fel de bătălie: cea a mărcilor de renume. Nokia este cea mai valoroasă marcă europeană, cu o valoare de 32,3 miliarde de euro, după cum au aflat cercetătorii unui institut vienez. Pe podiumul valorilor economice s-au mai aşezat, în ordine, Vodafone cu 20,7 miliarde de euro şi germanii de la Mercedes Benz cu 20,5 miliarde. Acelaşi studiu conferă finlandezilor un motiv în plus de mândrie: ei sunt primii într-un clasament în care se raportează valoarea totală a marcilor la produsul intern brut. Păcat însă că în acest clasament România se află pe ultimul loc, după Rusia şi Bulgaria cu doar 0,1 la sută marcă naţională în raport cu Produsul Intern Brut.