Bătrâna Europă şi tinerele generaţii

În opinia experţilor, niciun stat european nu a atins nivelul ratei natalităţii (2,1 naşteri pentru fiecare femeie) care asigură schimbarea generaţiilor. Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi ţările scandinave sunt singurele care se apropie de această valoare.

Factorul principal care a dus la scăderea ratei natalităţii este dorinţa tinerei generaţii de a se dedica mai întîi carierei şi abia apoi întemeierii unei familii. La fel de importantă este şi tendinţa femeilor de a se implica tot mai mult în viaţa profesională. Astfel, numărul femeilor din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, care au un loc de muncă a crescut între 1997 şi 2007 cu şapte procente. În mai toate statele comunitare, femeile nu vor să mai aducă pe lume un al doilea sau al treilea copil.

Totodată, specialiştii sunt de părere că, şi în următorii ani, tendinţa europenilor de a-şi întemeia o familie mai târziu şi rata scăzută a natalităţii se vor menţine. Centrul pentru studii demografice al Institutului Max-Planck consideră că natalitatea poate fi stimulată prin creşterea alocaţiilor, îmbunătăţirea sistemului de îngrijire a copiilor şi flexibilizarea programului de lucru al părinţilor. Un alt factor care ar putea contribui la sporirea natalităţii ar fi acceptarea mai multor imigranţi în Europa.