Reforme în pas de melc la Atena

E scris negru pe alb: premierul Alexis Tsipras se obligă să pună în practică un total de 223 de reforme şi măsuri de austeritate până în 2018, fiecare dintre ele fiind detaliat prezentate, cu termene precise de finalizare. 48 dintre acestea trebuiau iniţiate până la mijlocul lunii octombrie, astfel încât controlorii internaţionali să poate începe din timp verificarea stadiului reformelor, pe care urmează să le prezinte ministrilor de finanţe comunitari până la mijlocul lunii noiembrie. Grecia a primit, în schimb, o primă tranşă în valoare de 2 miliarde de euro, urmând ca un alt miliard să fie transferat în luna noiembrie.

Potrivit unui articol publicat de Süddeutsche Zeitung, Grecia întârzie aplicarea reformelor şi nu a iniţiat decât 14 din totalul celor 48 de paşi asumaţi, de care depinde acordarea ajutoarelor.

Articolul a stârnit reacţii adverse la Atena: chiar marţi dimineaţă, Ministerul de Finanţe a dat asigurări că 90 la sută din reformele asumate sunt aproape finalizate. Câteva ore mai târziu, se anunţa prezentarea unei ordonanţe de urgenţă pe tema reformelor, supuse atenţiei parlamentului. Măsurile de austeritate controversate au fost însă ocolite. Pentru Dimitra Kada, redactor şef la Capital.gr, este clar că: "Atena ar fi fost bine sfătuită, dacă ar fi prezentat documentele joi, pentru că atunci se întruneşte la Bruxelles comisia de lucru pentru a evalua nivelul reformelor de până acum." O întrunire a comisiei programată pentru luna octombrie a fost anulată, dat fiind că Grecia nu făcuse nici un fel de progrese notabile.

Din buzunarul stâng în cel drept

Motivele întârzierii? Pe de-o parte, explică Dimitra Kada, reformele sunt complicate şi greu de pus în practică în regim de urgenţă, în contextul în care guvernul Tsipras s-a angajat să repare şi erorile guvernărilor anterioare. Pe de altă parte, mai există destule întrebări care îşi aşteaptă răspunsul şi puternice reacţii politice faţă de modul în care s-au acordat credite dubioase sau faţă de impozitarea şcolilor private şi de limbi străine. Clasa politică a mai fost răscolită şi de promisa liberalizare a profesiei de farmacist, ca şi de renunţarea la impozitele privilegiate pentru agricutori. Pentru a tempera reacţiile, premierul de stânga Tsipras a promis în campania electorală că va îngheţa anumite privilegii, urmând să introducă măsuri egale pentru toţi. Impozitul pe profit aplicat şcolilor particulare s-a modificat în sensul renunţării la impozitul iniţial şi introducerii unei alte măsuri, la final suma ajunsă la bugetul public fiind neschimbată.

Nimeni nu a spus până acum cum vor arăta concret schimbările vizate. Astfel încât, guvernul se vede confruntat cu o nouă problemă, explică Alexis Papachelas, directorul publicaţiei Kathimerini: "să argumentezi politic este una. Dar cu totul altceva este să vii cu cifre concrete", declară analistul într-o intervenţie pe postul de televiziune Skai. Confruntat cu rezistenţă puternică, guvernul apelează la principiul: din buznarul stâng, în cel drept. Jurnalistul grec găseşte tactica guvernului ca fiind ciudată, dar în orice caz ea stă la baza întârzierilor în aplicarea reformelor asumate.

Tsipras cere sprijin din străinătate

În timpul vizitei la Atena a preşedintelui francez, François Hollande, de vineri (23.10.), premierul Tsipras s-a referit public la controversatele planuri de consolidare a sistemului bancar, declarând că nu va transforma Grecia "în câmp de execuţie". Iar Hollande a manifestat înţelegere, solicitând "flexibilitate pentru Grecia", spre exemplu în cazul protecţiei în cazul creditelor ipotecare. Există multe indicii, potrivit cărora Grecia se va baza şi în viitor pe sprijinul francez. Ceva mai puţină înţelegere a manifestat la cea mai recentă vizită la Atena vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Vizita de joi (29.10) a ministrului federal de Externe, Frank Walter Steinmeier, se anunţă interesantă. În Grecia, Steinmeier va purta discuţii cu liderii politici ai ţării şi va primi titlul de doctor al Universităţii Pireus. Potrivit publicaţiei Ta Nea, omologul său grec Nikos Kotzias va aborda în discuţii şi evoluţiile recente din Balcanii de Vest.