Beatles remastered

Întrebări care parcă nu-şi au locul într-o zi în care ştirea propriu-zisă rămâne lansarea celor două boxuri cu integrala remasterată a grupului Beatles.

O operaţiune care seamănă întru totul cu munca restauratorilor de pictură. Ca şi aceştia din urmă, aflaţi în căutarea luminii din ziua în care pictorul şi-a încheiat creaţia, maeştrii remasterării caută să eternizeze, în format digital, muzica, aşa cum suna ea în ziua înregistrării. Trebuie să sune identic - doar mai bine!

Noua integrală Beatles are parte tocmai de această debarasare de praf - dar nu completă. Allan Rouse este în Abbey Road Studios din 1971. A ajuns la puţin timp după despărţirea lui Fab Four.

Trotuarul din faţa clădirii albe pare, mai degrabă, un altar în aer liber decât un pasaj pietonal. Şi trecerea de pietoni este încontinuu invadată de fani veniţi din Japonia sau Brazilia şi care vor să plece înapoi cu o fotografie asemănătoare coperţii albumului care poartă chiar numele străzii abaţiei.

Aici, în clădirea în care beatleşii au compus şi înregistrat cea mai mare parte din muzica lor, dar s-au şi ascuns de fani, Rouse a computerizat, din 1991, zi după zi, piesă după piesă. Melodii înregistrate, uneori, în câteva zeci de minute au avut nevoie de zile întregi pentru a trece din analog în digital.

Rezultatul: sună identic - doar mai bine. Rouse a îndepărtat tot praful de pe înregistrări, dar s-a ferit să corecteze greşelile din originale. În "A Day In The Life", de exemplu, în timpul înregistrării piesei, unul dintre cei patru s-a mişcat brusc în studiou. Originalul surprinde zgomotul scaunului scârţâind pe podea. Versiunea remasterată are aceeaşi greşeală.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz