Belgrad şi Priştina faţă în faţă

Din luna iulie a acestui an, cei 6 miniştri de externe lucrează la o soluţie de compromis privind statutul provinciei, după ce consensul la Naţiunile Unite a fost împiedicat de veto-ul Rusiei în Consiliul de Securitate. Întâlnirea de ieri de la New York a demonstrat că între timp nu s-au înregistrat cine ştie ce progrese. Ministrul britanic de externe, David Miliband, a descris atmosfera drept constructivă şi colegială, dar a ţinut să formuleze o revendicare la adresa părţilor implicate în conflict.

„În timp ce procesul avansează, ambele părţi trebuie să îşi asume răspunderea unei soluţii finale. Toţi membrii grupului de contact sunt de părere că decidenţii de la Belgrad şi Priştina trebuie să abordeze de o manieră constructivă negocierile cu troica internaţională”.

Albanezii kosovari insistă asupra independenţei provinciei în care sunt majoritari. În cazul în care nu va fi găsită o soluţie până la data de 10 decembrie, atunci Priştina intenţionează să-şi declare independenţa unilateral. SUA şi mai multe state europene sprijină demersul kosovar, Rusia, în schimb, este de partea Serbiei. Temerile ruseşti, împărtăşite de altfel şi de Spania, Grecia şi Cipru, se referă la posibilitatea ca independenţa provinciei să reprezinte un precedent, invocat mai apoi de numeroase regiuni cu tendinţe separatiste.

Miniştrii de externe au semnat o declaraţie comună, în care au subliniat importanţa unei soluţii pentru Balcanii de Vest şi pentru Europa în general. Grupul de contact nu a uitat totuşi să precizeze că orice soluţie necesită aprobarea Consiliului de Securitate, fapt revendicat de altfel şi de preşedintele sârb, Boris Tadici, în faţa Adunării Generale a ONU. În plus, Tadici a reînnoit oferta de autonomie sporită adresată albanezilor din Kosovo.

În sprijinul grupului de contact a venit şi aşa numita Troică pentru Kosovo, formată din SUA, UE şi Rusia. Reprezentanţii acestui for de mediere au negociat până în prezent separat cu reprezentanţii părţilor aflate în conflict. Astăzi urmează ca Belgradul şi Priştina să se aşeze pentru prima dată la masă faţă în faţă la masa verde. Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de externe, nu crede că separarea provinciei este neapărat o soluţie bună.

„Nu am ajuns uşor la un concept al unei provincii, nu numai democratice, ci şi multietnice. Temerea noastră este aceea că, retrasarea graniţelor din Balcanii de Vest pe criterii etnice, nu va aduce pace în regiune, ci mai degrabă incertitudini”.

În Kosovo trăiesc aproximativ 120.000 de sârbi, jumătate dintre ei în teritorii izolate sub protecţia trupelor NATO de menţinere a păcii.