Bilanţ al summitului NATO

Pentru că şefii de stat şi de guvern s-au întâlnit în capitala Letoniei pentru a găsi, printre altele, o soluţie durabilă pentru criza din Afganistan. Cereri privind o suplimentare de trupe, şi mandate mai cuprinzătoare s-au făcut deja auzite cu câteva săptămâni înainte. Dar la cereri s-a şi rămas.

Aşteptările germane au fost confirmate pe deplin. În ciuda cererilor venite din partea conducerii Alianţei, mandatul trupelor federale staţionate în Afganistan va rămâne neschimbat. Cancelarul Angela Merkel a subliniat acest aspect în mod repetat înaintea summitului, şi nu a divagat deloc de la această atitudine. Cei aproape 2900 de militari germani îşi vor derula misiunile în continuare în nordul relativ sigur al ţării de la poalele Hinducuşului. Numai în situaţii de criză este posibil ca soldaţii armatei federale să fie relocaţi în alte regiuni.

„Solidaritatea este pricipiul esenţial”

„Mandatul ISAF este foarte clar. Urgenţele sunt acele situaţii extrem de periculoase. Aici nu am discutat despre definiţii, ci am ajuns împreună cu reprezentanţii militari la concluzia, că solidaritatea este principiul de bază al misiunii din Afganistan. Iar mie mi-a fost confirmat în mod explicit, că Germania nu s-a sustras acestei solidarităţi în nici un moment. Lucru care ste demonstrat şi de numeroase exemple singulare.” – a declarat cancelarul german Angela Merkel.

Spania şi Franţa au exclus şi ele modificarea mandatului trupelor lor, excluzând astfel şi sprijinul mult cerut de SUA, Marea Britanie şi Canada în sudul Afganistanului. Angela Merkel a subliniat în acelaşi timp importanţa faptului, ca sprijinul acordat autorităţilor afgane să nu se rezume doar la componenta militară. Un discurs care s-a bucurat de aprobarea majorităţii participanţilor la summitul de la Riga.

Soluţia exclusiv militară este sortită eşecului

„Nu eram sigură înainte de această întâlnire, dacă importanţa componentei politice este la fel de apreciată în celelalte state membre. Acum însă nu mai am nici o îndoială. Toţi participanţii sunt conştienţi că o soluţie exclusiv militară este impsibilă în Afganistan.” – a subliniat cancelarul merkel.

Securitatea şi dezvoltarea vor merge aşa dar mână în mână pe viitor. Aceasta este poate cea mai importantă concluzie a summitului NATO. Un grup de contact va fi creat, pentru a înlesni colaborarea dintre militari şi responsabilii pentru reconstrucţia civilă a Afganistanului.

Trupele de intervenţie rapidă sunt operaţionale

Secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a reuşit totuşi să anunţe şi un triumf: Contingentul de intervenţie rapidă al NATO a fost declarat operaţional. Astfel, 25.000 de soldaţi din ţăriele membre pot interveni în orice parte a lumii în cel mult 5 zile, şi pot fi staţionaţi în teatrul de operaţiuni până la 30 de zile.

Semnal pozitiv pentru extinderea Alianţei

Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru au fost invitate să participe la parteneriatul pentru pace, o etapă premergătoare statutului de membru cu drepturi depline. Aceasta reprezintă şi o recunoaştere a necesităţii unei stabilităţi pe termne lung în regiunea Balcanilor, şi în acelaşi timp, a progreselor înregistrate de statele respective. A fost lansat şi un apel la adresa Serbiei şi Bosniei, pentru o colaborare intensă cu tribunalul Naţiunilor Unite pentru crime de război.

„Dorim să transmitem Serbiei un mesaj, conform căruia îi recunoaştem statutul de actor important în zonă. În acelaşi timp, membrii NATO consideră relaţiile politice cu Serbia ca fiind foarte importante, şi doresc să le intensifice prin invitaţia de participare la parteneriatul pentru pace.” – a declarat Jaap de Hoop Scheffer.

Croaţia fără sprijin pentru aderarea la NATO

Aprobarea unor aderări la organizaţie nu a avut loc. Acest aspect va fi clarificat cu ocazia summitului din 2008. Participanţii au lăudat şi progresele făcute de Albania, Croaţia şi Macedonia. Dar secretarul general şi-a exprimat în acelaşi timp şi regretul, că populaţia croată nu sprijină o aderare la NATO a ţării lor.