Bio-carburanţi din grăsimi animale

În Statele Unite, concernul ConocoPhillips şi producătorul de carne Tyson Foods au decis să obţină motorină din reziduuri de la tăierea animalelor. Cele două mari întreprinderi vor să aducă dovada rolului important pe care îl pot avea grăsimile animale în producerea combustibililor regenerativi. În acest scop ei au pregătit o investiţie de o sută de milioane de dolari. Încă din această vară, va fi realizată baza tehnologică pentru colectarea grăsimilor rămase de la tăierea vitelor, porcilor şi păsărilor. Concomitent, ConocoPhillips demarează transformarea şi adaptarea la noul proces de fabricare a unora din rafinăriile sale, astfel încât în primăvara anului 2009 să poată începe producţia cu capacitate întreagă. Capacitatea anuală va fi atunci de 665 de milioane de litri de bio-motorină din grăsimi animale, ceea ce reprezintă doar 3 % din producţia de motorină a concernului.

O explicaţia pentru acest efort financiar cu miză mică trebuie căutat în creşterea îngrijorătoare a preţurilor plantelor ce folosesc drept materie primă regenerabilă pentru obţinerea de uleiuri minerale şi cambustibili pentru autovehicule. Recoltele de soia, rapiţă sau palmier producător de ulei sunt dirijate în tot mai mică măsură spre sectorul alimentar şi tot mai mult către cel al bio-carburanţilor. Fenomenul este însoţit de dramatica creştere a preţurilor la aceste plante destinate hranei.

La începutul acestui an, în Mexic au avut loc demonstraţii de amploare; cetăţenii protestau împotriva creşterii preţului făinii de porumb, care în decurs de câteva luni aproape s-a dublat. S-a ajuns la o lipsă a materiei prime pentru mâncarea naţională mexicană, tortilla. Aceasta, întrucât din porumb este produs alcoolul etilic utilizat ca adaos la benzina din autovehicule. În Statele Unite, 114 instalaţii de etanol produc peste 18 miliarde de litri pe an; alte 70 de fabrici sunt în construcţie. În general ajung în motoarele autovehiculelor produse ce folosesc drept materie primă plantele cu conţinut de zahăr şi de amidon.

Plantele uleioase sunt transformate în esteri. Procesul chimic descrie descompunerea moleculei de grăsime în glicerină şi acizi graşi. Aceştia din urmă ajung în motoarele diesel ca adaos la carburant. Din punct de vedere chimic, atât uleiurile vegetale lichide, cât şi grăsimile animale solide sau semi-solide sunt sintetizate în acelaşi chip. Ele diferă doar în ce priveşte natura acizilor lor graşi. Dar şi din grăsimile animale poate fi produsă relativ simplu motorină. Se apreciază că cererea de bio-carburanţi va fi în continuă creştere. Aşa încât proiectul de a-i obţine din grăsimi animale pare să fie justificat. Foarte important este şi faptul că deturnarea acestei materii prime din sectorul alimentar către cel industrial nu este nicidecum dăunătoare sănătăţii omului. Este chiar recomandabil ca în producţia alimentară să pătrundă cât mai puţine grăsimi animale. Tot aşa cum este de dorit ca oamenii, şi nu motoarele, să consume cât mai multe produse vegetale, cum ar fi cele din soia sau uleiul de ricină.