1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Bulgaria se teme de un nou val de refugiați

Alexander Andreev/os10 august 2016

Refugiații și migranții nu sunt deranjați de faptul că granițele serbo-ungară și serbo-croată sunt ferm închise. Și pentru că nu mai pot trece prin Macedonia, ei caută tot mai des calea de acces prin Bulgaria.

https://p.dw.com/p/1Jf68
Aproape de netrecut - gard de sârmă ghimpată la granița turco-bulgară
Aproape de netrecut - gard de sârmă ghimpată la granița turco-bulgarăImagine: picture-alliance/dpa

Rezovo este localitatea din sud-estul extrem al Bulgariei. De la locul în care fluviul Rezovska se varsă în Marea Neagră mai sunt doar câteva sute de metri până la primul sat turcesc. Locuitorii din Rezovo își fac deja griji că vor fi luați cu asalt de bărcile cu refugiați din Turcia. După puciul eșuat din țara vecină, Bulgaria se teme că Ankara va renunța la acordul privind refugiații încheiat cu UE și că îi va lăsa pe azilanți să ajungă nestingheriți la teritoriul bulgar, de-a lungul frontierei de 240 de kilometri dintre cele două țări.

Fluviul Rezovska este parte din această frontieră, la care partea bulgară a ridicat între timp un gard de sârmă ghimpată de 3,5 metri înaălțime, întins pe 30 de kilometri. Acum se intenționează extinderea cât mai rapidă a zidului protector pe toată lungimea frontierei.

Simultan, autoritățile de la Sofia vor să ridice un gard și la granița sudică de 484 de kilometri cu Grecia. După ce Macedonia a închis frontiera cu Grecia, bulgarii se tem că refugiații vor încerca din nou să intre în UE prin țara lor.

Refugiați sirieni la frontiera turco-bulgară
Refugiați sirieni la frontiera turco-bulgarăImagine: Getty Images/AFP/B. Kilic

Sofia este foarte interesată de relații bune cu Turcia, nu în ultimul rând datorită semnificativei minorități turce din Bulgaria. Totuși, e nevoie de atenție în discuțiile cu Ankara. Nu contează doar menținerea deschisă a canalelor de comunicare, ci și "luarea tuturor deciziilor necesare pentru a ne asigura că Ankara își respectă obligațiile asumate iar noi nu vom fi luați cu asalt de un val de refugiați", a declarat premierul bulgar Boiko Borissov. El a discutat telefonic pe această temă cu cancelara germană Angela Merkel. Borissov a anunțat că UE va da țării sale încă șase milioane de euro pentru securizarea frontierelor. Vor urma noi ajutoare financiare, pentru terminarea gardului de la granița cu Turcia. Bulgaria va primi sprijin la granițe săptămânile viitoare și de la FRONTEX, agenția UE de protecție a frontierelor. Agenția va trimite în Bulgaria personal, autovehicule, camere de luat vederi și câini de pază. Toate aceste măsuri vizează combaterea traficului de persoane din Turcia spre Serbia.

Temerile Bulgariei față de un nou val de refugiați

"Sofia trebuie să facă multă gălăgie pentru a se face auzită", crede politologul Tihomir Bezlov și face trimitere la experiența Greciei. "UE plătește dublu sau triplu pentru tot ce întreprind grecii în materie de securizarea granițelor. Noi am fost până acum în Bulgaria mult mai modești." Potrivit lui Bezlov, securitatea granițelor bulgare s-a îmbunătățit semnificativ, dar traficanții reușesc totuși să treacă zilnic zeci de persoane mai departe spre Serbia. 150-200 de migranți ilegali pe zi ar fi prinși de trupele de frontieră și trimiși înapoi în Turcia, a anunțat recent premierul bulgar Borissov. Pe 24 august el se va deplasa la Ankara, pentru a discuta despre această problemă cu președintele turc Erdogan.

Cresc presiunile refugiaților la granița turco-bulgară - în imagine este marcat locul în care această frontieră nu este securizată cu un gard
Cresc presiunile refugiaților la granița turco-bulgară - în imagine este marcat locul în care această frontieră nu este securizată cu un gard

"Frontierele dintre Serbia și Croația, respectiv Serbia și Ungaria sunt închise ermetic. România și Albania rămân doar rute periferice pentru refugiați. Presiunea majoră este în prezent pe Bulgaria și Macedonia", explică Bisser Benșev, expert în regiunea balcanică. El este convins că refugiații vor în continuare să treacă mai departe și caută să ajungă în Serbia prin Bulgaria și Macedonia, fără a fi prea deranjați de granița vestică a Serbiei, care este închisă. Potrivit datelor oficiale, patrulele de frontieră sârbe au arestat în ultimele două săptămâni peste 1500 de migranți ilegali veniți prin Bulgaria și Macedonia.

Situația va deveni delicată pentru Bulgaria, dacă Serbia va decide să închidă și granița dintre cele două țări, este de părere Benșev. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum doar pentru că partea sârbă se bazează pe sprijinul Bulgariei la negocierile de aderare la UE, mai spune expertul. Serbia a sporit mai nou efectivele militare și polițienești la granița cu Bulgaria, pentru a combate traficul de persoane. Iar ministrul sârb de Interne Stefanovic a oferit recent sprijin Bulgariei la securizarea frontierei cu Turcia.

Serbia a întărit patrulele militare la frontiera cu Bulgaria
Serbia a întărit patrulele militare la frontiera cu BulgariaImagine: picture-alliance/dpa/D. Savic

Rețele eficiente de traficanți de persoane

Traficul de persoane spre Serbia via Bulgaria ar fi foarte bine organizat, sincronizat și adesea facilitat de polițiști corupți, susține fostul șef al poliției de frontieră bulgare, generalul Valeri Grigorov, în dialog cu DW. "Migranții și refugiații ajung în 72 de ore de la granița turcă la cea sârbă. Traficanții îi transportă cu autovehicule mai întâi la Sofia, unde refugiații sunt cazați în case de romi, pentru 20 de euro pe noapte de persoană." La Sofia au avut loc recent ciocniri violente între două clanuri de romi, din cauza competiției pentru afacerea profitabilă de cazare a migranților ilegali, arată Grigorov. "Sunt necesare și patrule de frontieră greco-bulgare, pentru a controla mai bine terenul extrem de accidentat de la frontiera comună".

O mare problemă este corupția din cadrul poliției. "Există un așa-zis parteneriat de afaceri între traficanți și polițiști, atât la frontieră, cât și în interiorul Bulgariei, o relație tolerată de factorii responsabili", acuză Grigorov.

Fără distrugerea acestor rețele, lupta împotriva traficanților de persoane nu va avea succes. Iar Rezovo va deveni tot mai mult o stație de tranzit în drumul refugiaților spre Europa.