Buturuga mică răstoarnă carul mare

Un nou rateu: miniştrii de externe ai uniunii Europene nu au izbutit să cadă de acord asupra începutului negocierilor cu Rusia vizînd încheierea unui nou acord de bază. Nereuşita este cu atît mai păguboasă cu cît în joc se află livrările de gaz şi energie dinspre Rusia spre Europa şi fireşte, serioase interese comerciale şi economice la care se adaugă între altele şi securizarea furnizărilor de energie.

După ce luni de-a rîndul Polonia a blocat începutul negocierilor, acum Lituania îi ia locul. Obstinaţia micii republici baltice nu poate fi decît pe placul Rusiei, uriaşul economic avînd toate motivele să se amuze văzînd cum acest scenariu absurd transformă Uniunea Europeană într-un pitic politic.

În ce priveşte Lituania, ea pare a mai avea de încheiat unele socoteli mai vechi cu Rusia datînd probabil şi din perioada cînd făcea parte din fosta Uniune Sovietică. Iar Federaţia Rusă, care nu a digerat încă durerosul episod al prăbuşirii Imperiului Sovietic, nu scapă nici o ocazie de a şicana mica republică baltică.

Aceasta, simţindu-se la adăpost în Uniunea Europeană, pare a fi aflat în blocajul pe care l-a creat un instrument de acţiune, solicitînd solidarizarea restului membrilor Uniunii - 26 la număr.

Mai există însă o problemă: Lituania, care a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, pare a nu fi înţeles întru totul regulile de joc. Fiindcă dacă pe de-o parte Uniunea Europeană a ţinut cont de obiecţiile Lituaniei, Vilniusul nu poate cere Moscovei să îndeplinească anumite condiţii deja înainte ca negocierile să fi început. Polonia, care a blocat şi ea negocierile Uniunii cu Rusia din cauza litigiului bilateral între Varşovia şi Moscova creat de exporturile de carne, a acţionat totuşi de pe poziţii juste a opinat Bruxelles-ul.

Moscova a dat cu bună ştiinţă amploare litigiului pentru a scinda Uniunea Europeană. Abia după schimbarea puterii la Varşovia , disensiunile au fost aplanate.

Atitudinea Lituaniei primejduieşte şi şansele ca următorul summit euro-rus, programat în iunie curent în Siberia, să marcheze un nou început.

S-ar putea însă ca în cele din urmă cei 26 să înduplece Lituania să accepte totuşi începerea negocierilor cu noul preşedinte Medvedev punînd astfel bazele unei noi relaţii de parteneriat , mai amicale decît cea întreţinută cu preşedintele încă în exerciţiu, Vladimir Putin.

Bruxelles-ul priveşte între timp cu îngrijorare evoluţia situaţiei din Abhazia şi Oseţia de Sud, unde Rusia a masat trupe agravînd astfel conflictul Georgiei cu cele două provincii secesioniste. Uniunea Europeană ar face bine să-şi ia din nou în primire rolul de partener politic de primă mărime în negocierile cu Rusia care, pentru a contracara ambiţiile hegemoniale ale Chinei, are nevoie de Bruxelles.