Când te legi la cap

Cazul unui musulman etiopian, fost deţinut de la Guantanamo, pus recent în libertate şi trimis ieri în Marea Britanie ilustrează unele din dificultăţile legate de închiderea lagărului din Cuba.

Etiopianul de religie islamică, Binyam Mohamed, a petrecut 4 ani în lagărul american pentru persoane suspectate de activităţi teroriste.

În campania sa electorală, Barack Obama promisese desfiinţarea acestei închisori. După ce a devenit preşedinte, Obama a descoperit cât de greu e uneori să-ţi îndeplineşti făgăduielile.

Fiindcă nimeni nu ştie de pildă, cum să-i împiedici pe foştii deţinuţii să revină la terorism după punerea lor în libertate. Totodată, prea puţini ştiu unde anume să fie trimişi cei găsiţi nevinovaţi de terorism, dacă ţările lor de origine nu-i doresc ori îi ameninţă cu rearestarea şi tortura.

Mohamed, arestat în Pakistan, nu s-a confruntat cu această problemă, întrucât americanii au renunţat la acuzele formulate împotriva sa iar englezii l-au recunoscut oficial ca refugiat şi l-au primit la Londra.

Dar, abia aterizat în capitala Marii Britanii fostul deţinut a ridicat învinuiri grave la adresa oficialităţilor americane şi britanice. Potrivit lui, ar fi fost supus torturii atât în Pakistan, cât şi ulterior, în Maroc, anchetatorii săi folosindu-se, în timpul interogatoriilor, de informaţii furnizate despre el de serviciile secrete britanice.

Autorităţile de la Londra au respins categoric aceste acuzaţii. Şeful diplomaţiei britanice, Miliband a susţinut că, dimpotrivă, punerea în libertate a lui Binyam Mohamed s-ar fi datorat intervenţiei active în favoarea sa reprezentanţilor Regatului Unit.

Dar, la începutul lunii, într-un proces legat de acuzele de tortură, judecătorii britanici i-au cerut lui Miliband detalii, pe care şeful Foreign Office-ului nu le-a putut livra, spre a nu „pune în pericol cooperarea cu SUA în domeniul securităţii”. Miza ar fi fost, potrivit şefului diplomaţiei britanice, „nu atât capitularea faţă de SUA, cât bunul simţ şi interesul de securitate al Marii Britanii”.

Se pune însă, fireşte, întrebarea, ce interese de securitate pot fi ameninţate din pricina unor acuze de tortură?

Nu este exclus ca Binyam Mohamed să dea în judecată şi statul american.