1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cât de gravă e situația?

27 iulie 2020

Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, nu exclude revenirea la starea de urgență, dar consideră că măsurile cele mai eficiente sunt cele flexibile în funcție de situația locală.

https://p.dw.com/p/3fy5A
O ambulanță la Țăndărei în aprilie, când localitatea era în carantină
O ambulanță la Țăndărei în aprilie, când localitatea era în carantină Imagine: DW/Cristian Stefanescu

Cât de gravă este situația Covid în mod real în România?

Situația e foarte serioasă. Asistăm la o creștere a numărului de persoane infectate și avem în jur de 17.000 de cazuri active în acest moment.

Numărul celor internați în secțiile ATI, exclusiv pentru Covid, a depășit 350 și capacitatea e foarte aproape de limită, mai ales în zonele cu multe cazuri.

Conform cifrelor furnizate de Centrul European de Control al Bolilor, România e pe primul loc în UE, cu excepția Luxemburg. Am crescut de la 11-12 cazuri la o sută de mii de locuitori, incidență cumulată pentru 14 zile, la aproape 60 de cazuri. Deci de 5 ori mai mult.

Până la urmă, nu e firesc să avem mai multe cazuri dacă testăm mai mult, adică în zilele lucrătoare peste 20.000 de teste/zi?

Nu e chiar așa. Proporția de cazuri pozitive în rândul persoanelor simptomatice și categoriilor prioritare stabilite de INSP a crescut de la 1,5%, la sfârșitul stării de urgență, la 10% – o creștere foarte importantă.

Creșterea numărului de teste din ultimele două săptămâni s-a corelat cu nevoia de testare a persoanelor care vor să călătorească în străinătate și care sunt sănătoase, care au avut grijă să se protejeze cu atenție, tocmai pentru a putea pleca. În rândul acestor persoane avem foarte puține cazuri pozitive.

Avem în jur de 12-13.000 de teste făcute zilnic simptomaticilor sau categoriilor la risc de pe lista INSP și 8-10.000 de teste făcute la cerere. Grosul testelor pozitive, peste 95%, este din prima categorie.

Convingerea generală e că Grecia ne scoate pozitivii la suprafață.

Nu, nu! Am văzut că lumea se întreabă cum se poate ca din 8.000 de teste la cerere să existe doar 4 pozitive. Asta e realitatea! Gândiți-vă că și testarea voluntară a Primăriei București a detectat doar 4 cazuri pozitive din 4.600 de teste efectuate pe voluntari sănătoși.

Dar calitatea testării este uniformă?

Această problemă a fost de la început. De la Comisia Științifică am trimis Ministerului Sănătății o propunere de instituire a unui sistem de control extern de calitate și de instruire, care să fie coordonat la nivelul centrelor universitare. Încă nu s-a materializat.

Din ceea ce știu eu, în majoritate, testele sunt efectuate corespunzător, dar e suficient spațiu de îmbunătățire a calității testării.

Scepticii invocă faptul că testele RT PCR nu au fost create pentru SarsCov 2, deci nu ar fi tocmai adecvate, de aici și multe erori.

Nu e adevărat, orice boală infecțioasă poate beneficia de diagnosticul molecular și secvențele nucleotidice specifice unui anumit microorganism sunt identificate.

Există o specificitate foarte clară, iar diagnosticul molecular oferă cea mai bună specificitate dintre toate tipurile de diagnostic de laborator, mai ales în cazul infecțiilor virale.

Citiți articolul integral AICI