Cînd interesul poartă fesul

Comportamentul derutant al preşedintelui Franţei , farsa în care cuplul Sarkozy şi-a asumat rolul de salvatori ai bietelor surori medicale bulgare ca şi riscurile pe care noua politică unilaterală a Franţei faţă de dictatorul libian le prezintă nu numai din perspectiva coeziunii politicii europene ci şi a securităţii, sunt copios comentate azi de ziarele germane şi internaţionale. Nu este exclus ca Ghaddafi să fie un partener important în pacificarea Africii de est , în special a regiunii Darfour, scrie LE MONDE reamintindu-le cititorilor că în aceeaşi măsură liderul libian poate fi şi un semănător de nelinişti şi discordie sau un aliat al occidentului .

Toate acestea pledează în favoarea unor relaţii mai strînse cu Libia dacă aceasta respectă în sfîrşit regulile minime ale bunei conduite internaţionale .Dar graba cu care preşedintele francez s-a repezit în Libia lasă un gust sălciu.

Sarkozy a dorit să reintroducă principiile moralităţii în politica externă.Or, apropierea de Ghaddafi constituie exact un contraexemplu.

Ghaddafi a devenit din nou frecventabil, scrie BERLINER KURIER trecînd sumar în revistă cîteva din isprăvile dictatorului libian, peste care vestul pare a fi trecut cu buretele uitînd că Ghaddafi stă în spatele atentatului de la Lockerbie, că pompează bani în organizaţii teroriste şi că a oferit pînă acum nenumărate dovezi ale imprevizibilităţii sale, calculînd însă perfect avantajele trocului murdar cu soarta surorilor medicale bulgare în urma căruia s-a ales cu tehnologie nucleară şi armament de ultimă oră. Din partea cui ? A Franţei desigur.

Si ce a urmărit Franţa cochetînd cu şeful Jamahiriei Libiene? Sporirea influenţei sale geopolitice scrie BADISCHE TAGBLATT pentru care aşa zisa „Grande Nation”, fosta mare putere, este dispusă să dea uitării păcatele noului ei amic.Iar din perspectiva noii politici franceze continuă ziarul citat ideea, nu putem decît să le recomandăm ruşilor să ducă la bun sfîrşit construcţia reactoarelor nucleare în Iran.

Peste cîteva decenii s-ar putea ca şi acest „stat ticălos”, pentru a folosi terminologia doctrinei americane, să-şi modifice complet comportamentul. Dar nu numai Franţa este implicată în tranzacţiile cu Libia ci şi Germania, atrage atenţia HANDELSBLATT, referindu-se la concernul Siemens , menţionînd că nici unui stat nu i se poate în fond refuza de iure dreptul de a avea un program nuclear propriu în scopuri exclusiv civile. Totuşi cel care a început afacerea cu Libia pe tărîm nuclear este preşedintele Sarkozy lui revenindu-i datoria de a veghea ca în nordul Africii să nu apară un nou Iran - recomandă ziaurl economic german.

LE FIGARO relevă riscul pătrunderii tehnologiei nucleare în ţările situate pe ţărmurile sudice ale Mediteranei, Algeria, Maroc, Libia , în curînd şi Egiptul , o regiune care suferă în mod cronic de instabilitate politică.

Deocamdată, după pasul făcut de proaspătul şef al palatului Elysee în cortul dictatorului libian , Europa va trebui să-şi ia rămas bun de la principiul credibilităţii politicii sale în materie de respectare a drepturilor omului - scrie TAZ din Berlin, considerînd că prin dealul militar şi nuclear făcut cu Ghaddafi , prin farsa salvării surorilor bulgare , jucată împreună cu consoarta sa Cecile, Sarkozy blamează pur şi simplu Europa.

In sfîrşit DER STANDARD publică în portalul electronic o relatare despre decizia Curţii Europene pentru drepturile omului de a condmana România în urma maltratării grave a unui tînăr de etnie romă, în vîrstă de 25 de ani , de către mai mulţi poliţişti. Evocînd antecedentele, relatarea semnalează şi faptul că procuratura a respins anchetarea cazului, argumentînd că reclamantul , citez „un ţigan în vîrstăd e 25 de ani” ar fi un element asocial, cunoscut pentru implicarea sa în scandaluri şi bătăi. Astfel de aprecieri tenednţioase din partea unei procuraturi ar constitui o pură discriminare care atestă o atitudine discriminatorie generală a autorităţilor române apreciază critic Curtea Europeană pentru drepturile omului, se mai poate afla din lectura articolului apărut în cotidianul austriac citat.

În încheiere şi o veste bună: cotidianul DIE WELT publică, în baza unor recente lucrări de specialitate , o analiză a principalelor dezbateri pe care le-a generat istoria provinciei romane Dacia şi teza continuităţii latine pe teritoriul actual al României .