Cînd realitatea devine un thriller

.

Aduc sau nu prejudicii democraţiei activităţile serviciilor de spionaj? Pe fundalul scandalului NSA, al spionării excesive şi abuzive de către agenţii americani ai securităţii pînă şi a partenerilor şi prietenilor occidentali, răspunsul nu poate fi decît unul negativ, mai ales după ce a ieşit la iveală că nici britanicii nu sunt mai prejos decît aliaţii lor de peste Ocean cînd este cazul de a supraveghea tot ce mişcă. Deja la ultimul summit UE au fost formulate critici la adresa modului în care Washingtonul îşi ia sub lupă partenerii. Ceea ce nu l-a impresionat deloc pe premierul britanic Cameron, animîndu-l, dimpotrivă, să adopte un ton şi mai belicos şi autoritar, la el acasă, împotriva ziariştilor care vor continua să publice dezvăluirile lui Snowden, relevă BADISCHE ZEITUNG.

Aşa stînd lucrurile, devine limpede că serviciile secrete nu contribuie la sporirea sentimentului de securitate ci dimpotrivă, accentuează senzaţia de nesiguranţă aducînd prejudicii democraţiei pe care de fapt ar trebui să o slujească, atrage atenţia NUERNBERGER ZEITUNG. Cotidianul semnalează însă că în urma valului de consternare şi revoltă iscat de dezvăluirile făcute de whistleblower-ul american aflat acum la Moscova, ambasada americană la Berlin şi-a încetat deocamdată activităţile de spionaj şi supraveghere.

Că această consternare legitimă reflectă o sporire a siguranţei de sine a germanilor, dar şi o frustrare, la ideea că sunt doar aliaţi de rangul doi pentru americani i se pare indiscutabil ziarului olandez NRC. Care, nu scapă din vedere nici strategia abilă a Angelei Merkel de a se folosi de ocazie: delegaţia germană negociază actualmente la Washington ridicarea în rang a Germaniei, primirea ei în prima ligă a serviciilor secrete de spionaj din care fac parte fireşte, doar Statele Unite al Americii, Marea Britanie, Australia, Canada şi Noua Zeelandă.

Dacă primirea Germaniei în clubul Five Eyes va avea loc, este posibil ca Edward Snowden, care a semnat din „captivitatea” moscovită un manifest întru apărarea dreptului la adevăr, să fie decepţionat.

Oricum, NOWAJA GASETA crede că prin manifestul său, Snowden, la fel ca oricare alt whistleblower, încearcă să-şi însceneze trădarea drept luptă pentru libertate şi adevăr. Cotidianul rus concede că ar fi greu să nu fi copleşit de patosul retoric al manifestului, dacă acesta nu ar fi fost redactat la Moscova, în condiţii speciale. Adică, în Rusia, unde serviciile secrete nu se sinchisesc prin tradiţie, de nici o lege, unde de 14 ani un fost KGB-ist se află la putere şi nu vrea s-o cedeze cu nici un preţ altcuiva. In Rusia, continuă ziarul ideea, manifestul lui Snowden este un act de cinism. Dacă şi-ar perora convingerile democratice în faţa unui tribunal american, ar comite un act de curaj politic şi civic. Dar din Rusia anului 2013, Snowden nu are dreptul să dea omenirii lecţii de democraţie şi respect pentru drepturile omului.

Ieşirea senaţională şi neaşteptată la lumină a unei inestimabile colecţii de tablouri, multe dintre ele furate de le proprietarii lor evrei în perioada celui de-al Treilea Reich, majoritatea opere cotate de regimul nazist drept „Entarte Kunst” („Artă degenerată”), generează comentarii şi articole de fond publicate pe prima pagină a marilor ziare. Pe bună dreptate, dată fiind, pe de o parte, inestimabila valoare a celor 1400 de tablouri, iar pe de alta, confruntarea, în cazul dat, cu trecutul nazist. Perioada postbelică, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, a cam măturat sub covor problematica artei furate, jefuite de nazişti, de la proprietarii de fapt şi de drept, precum şi chestiunile legate de moştenire şi despăgubire.