Cancelara Europei

"Încă înaintea demarării discuţiilor de tatonare privind alcătuirea viitoarei coaliţii de la Berlin cu cei doi posibili parteneri, social-democraţii (SPD), pe de o parte, şi Verzii ecologişti, pe de alta, creştin-democraţii (CDU/CSU) transmit semnale contradictorii referitor la eventualitatea ridicării impozitelor. După ce ministrul federal de Finanţe, Wolfgang Schäuble, şi vicepreşedintele CDU, Armin Laschet, au lăsat să se înţeleagă că acesta nu mai reprezintă un subiect tabu, mai mulţi politicieni creştin-democraţi au încercat joi să corecteze declaraţiile celor doi", scrie, pe prima sa pagină, Frankfurter Allgemeine Zeitung, citându-l în continuare pe liderul grupului parlamentar, Volker Kauder. Acesta a precizat că "rămân valabile declaraţiile făcute de CDU înainte de alegeri", cu alte cuvinte că nu vor creşte impozitele.

Acelaşi cotidian supraregional din Frankfurt/ Main îşi opreşte pe larg atenţia astăzi asupra alcătuirii de către CDU/CSU, formaţiune învingătoare la acest scrutin, fără însă a fi obţinut majoritatea necesară formării singure a guvernului, a unei coaliţii cu Verzii ecologişti, sub titlul

"S-a spus totul şi nu s-a spus nimic".

Întrebată în legătură cu această posibilă constelaţie (conservator-ecologistă), cancelara Angela Merkel a oferit "un răspuns sibilinic, trimiţând la o declaraţie făcută cu ocazia unui congres CDU ce a avut loc în toamna anului 2010". Atunci, citim în paginile FAZ, Merkel ar fi exclus de fapt ambele posibilităţi pe care le are, cel puţin teoretic, la ora actuală - şi cea cu SPD, mai precis formarea unei mari coaliţii, ca şi cea cu ecologiştii. Deşi, mai explică ziarul citat, majoritatea delegaţilor prezenţi la congresul amintit au înţeles că şefa creştin-democraţilor respinge hotărât o astfel de alternativă, alţii, care simpatizează cu un astfel de proiect inedit la nivel federal, au interpretat cuvintele Angelei Merkel diferit. Anume că ea respinge pe moment doar, adică în momentul în care a avut loc congresul, o atare coaliţie.

"Sigmar Gabriel vrea ca baza partidului să decidă", titrează pe prima sa pagină Süddeutsche Zeitung referitor la opţiunea ca social-democraţii, pe care îi conduce, să se alăture CDU/CSU la guvernare.

Cotidianul münchenez analizează şi comentează situaţia dificilă în care se află SPD după scrutinul de la 22 septembrie. În timp ce unii social-democraţi înclină spre o coaliţie roşu-roşu-verde, adică între SPD, Stânga şi ecologişti, alţii se opun oricărei coaliţii, inclusiv cu CDU şi spun că Merkel trebuie să vadă acum cum se descurcă, având nevoie de un partener. Autorul articolului atrage, însă, atenţia, că social-democraţii au obţinut duminica trecută la urne al doilea cel mai slab rezultat în istoria lor şi că degeaba încearcă să-şi justifice refuzul de a forma marea coaliţie cu formaţiunile conservatoare, prin teama de a nu înregistra, la următoarele alegeri, la capătul a patru ani de guvernare alături de CDU/CSU, un rezultat extrem de slab. În ultimii patru ani SPD s-a aflat în opoziţie şi tot slab a fost rezultatul electoral.

Sub titlul "Cancelara Europei", Süddeutsche Zeitung atrage atenţia asupra dificultăţii în care se găseşte edificiul european, care va fi zdruncinat în continuare de criza datoriilor din zona euro. Din ţările afectate de criza euro ne parvin ştiri îngrijorătoare, care relevă că politica de austeritate şi reformele nu au dat roadele scontate. Autorul articolului pledează pentru un rol forte al cancelarei federale pe continent, acela de a impulsiona statele membre şi cetăţenii acestora să-şi intensifice şi unească eforturile "pentru a depăşi criza actuală, a susţine economia, a repara uniunea monetară şi a promova o politică externă comună, cu alte cuvinte pentru a păstra unită comunitatea de state".

Mai mult pragmatism

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică astăzi şi un articol pe marginea conferinţei desfăşurate în această săptămână la sediul Deutsche Welle din Bonn, consacrată situaţiei romilor în Europa. Autorul e de părere că discuţia în sine trebuie purtată altfel ţinând cont de noua realitate creată: "Cei aprox. 12 milioane de romi trăiau, până acum câţiva ani, cu precădere în Sud-Estul Europei. Aşadar acolo se afla şi cheia rezolvării mizeriei lor. Dar, între timp, lucrurile nu mai sunt aşa de simple. Dezbaterile pe tema 'celei mai numeroase minorităţi europene' au ajuns, în contextul 'blocurilor-problemă' din oraşele Bazinului Ruhr şi a numărului în creştere al solicitanţilor de azil romi, până în Nord-Vestul Europei". O altă constatare e cea privind dificultatea cu care se poartă asemenea dezbateri, ţinând cont de sensibilităţile care uşor pot fi lezate. Nu e nevoie de mult şi se şi fac auzite acuzaţii de "antiţiganism". De aceea autorul pledează pentru o discuţie mai pragmatică pe acest subiect.