Capitale culturale europene 2008

Dacă prima localitate, situată în nordvestul Angliei, şi-a cucerit celebritatea graţie formaţiei Beatles, care s-a lansat la Liverpool, e mai puţin clar ce anume distinge, din punct de vedere cultural, portul norvegian Stavanger.

In mijlocului oraşului Stavanger se află catedrala. Biserica norvegiană e acolo parcă dintotdeauna. De fapt, construcţia ei datează din secolul al 12-lea. Atunci aşezarea şi-a obţinut drepturile de oraş devenind sediu episcopal.

Domul local este cel de-al doila ca mărime din Norvegia, după catedrala din Trondheim. Graţie între altele bine păstratelor sale cioplituri în lemn, acest lăcaş e una din puţinele atracţii turistice demne de luat în seamă din acest oraş situat în nordul îndepărtat şi îngheţat al Europei.

Reputaţia şi-a cucerit-o această localitate îndeosebi graţie petrolului, din Marea Nordului.

Stavanger vrea totuşi să strălucească, în 2008, în calitatea sa de „port deschis”. Ce înseamnă această sintagmă a încercat să explice Mary Miller, o femeie orginară din Scoţia, care a coordonat în ultimii doi ani pregătirile oraşului în vederea asumării rolului de capitală culturală.

Porivit ei, sub „deviza port deschis vom încerca să-i încurajăm pe oameni, pe artişti şi pe turişti să facă lucruri fără precedent. Vom avea aici festivaluri fabuloase. In fiecare zi se va putea face experienţa unor noutăţi, astzfel încât, în final, europenii să înceteze să aibă impresia că norvegienii sunt oameni simpatici, îmbrăcaţi cu pulovere groase care ascultă muzică de Greieg. Deşi sunt îndrăgostită de muzica lui, aş vrea să fim în stare să le oferim oamenilor o imagine suprinzătoare a Norvegiei”, a mai spus Miller.

Spre a–şi realiza obiectivul Miller va aduce în oraş o cantitate impresionantă de cultură internaţională. Spre deosebire de alte capitale culturale, a sups Miller, „vom invita trupe care să rămînă cîte o lună întreagă să coopereze cu artişti locali şi să reprezinte cîte un apogeu pentru fiecare anotimp. Am invitat o trupă teatrală din capitala lituaniană Vilnius, un ansamblu de operă şi teatru din Antwerpen, dansatori minunaţi din oraşul israelian Tel Aviv, precum şi păpuşari absolut impresionanţi din Africa de Sud, care nu fac o artă convenţională, ci vin cu marionete în mărime naturală, care vor juca roluri împreună cu actori în carne şi oase”.

Cu cei 120.000 de locuitori ai săi, Stavanger e al 4-ela oraş, ca mărime, al Norvegiei şi a devenit de mult capitala petrolieră a ţării. In localitate îşi au sediul mai multe concerne petroliere internaţionale. Ţiţeiul este atît de important încît i s-a consacrat în oraş chiar şi un muzeu.

Principalele rezerve de aur negru se află la doar 300 de km de oraş, în subsolul Mării Nordului. Lor i se datorează prospeirtatea ieşită din comun a oraşului şia întregii Norvegii. Deloc de mirare că Stavanger nu se bucură doar de un peisaj răpitor, graţie munţilor şi fiordurilor din împrejurimi, ci şi de restaurantele şi magazinele de lux de care este plin.

Doar de o singură carenţă se mai plîng edilii. Stavanger n-are destulă mână de lucru. Lipsesc în oraş cam 10.000 de meşteşugari, petrolişti, medici şi infirmiere. N-ar fi de mirare, să şi-i recruteze dintre turiştii care vor vizita capitala culturală europeană a anului 2008.