Care medicamente ajută în tratamentul COVID-19 şi care nu?

Medicamente cu efect dovedit:

Avigan - poate reduce durata bolii

Medicamentul antigripal Avigan, cu substanţa activă Favilavir, a făcut furori mai întâi în Asia, iar apoi la nivel mondial. Aceasta pentru că s-a zvonit că ar ajuta şi contra diferiţilor viruşi ARN. În 2014, medicamentul a fost folosit cu succes în tratamentul bolii generate de virusul Ebola. În 2016, guvernul nipon a livrat Favilavir Guineei, ca ajutor în combaterea epidemiei de Ebola.

Cele mai recente studii arată că medicamentul poate reduce durata bolii la pacienţii infectaţi cu coronavirus, însă are efecte secundare puternice. Printre acestea, poate produce un şoc anafilactic sau pneumonie.

Dexametazona - decisiv e momentul administrării

Preparatul antiinflamator Dexametazona reduce mortalitatea în rândul pacienţilor Covid care necesită ventilaţie artificială şi sunt bolnavi de peste 7 zile.

Institutul Robert Koch (RKI) din Germania şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă acestor pacienţi medicamentul. Dexametazona, se atrage totodată atenţia, nu trebuie însă administrată prea devreme sau persoanelor cu simptome slabe. "Dacă se ia prea devreme acest medicament, este frânată activitatea sistemului imunitar şi s-ar putea chiar ca evoluţia bolii să se agraveze", explica într-un podcast transmis în octombrie de postul public NDR Sandra Ciesek, directoarea Institutului de virusologie din cadrul clinicii universitare din Frankfurt.

Medicamente care nu au efect:

Hidroxiclorochina - fără rezultate pozitive

Substanţa activă Hidroxiclorochina este folosită de mai multă vreme deja în tratamentul malariei.

La începutul pandemiei de coronavirus, s-a crezut că această substanţă ar fi de folos şi pacienţilor Covid şi a şi fost folosită în această terapie. Între timp, însă, Institutul federal pentru produse farmaceutice avertizează faţă de aplicarea acestui tratament: "Pacienţii COVID-19 trataţi cu Hidroxiclorochina trebuie supravegheaţi cu stricteţe, datorită efectelor secundare grave care pot surveni". Semnificativ e faptul că până în prezent nu au putut fi constatate efecte pozitive în rândul bolnavilor suferind de Covid care au fost trataţi cu acest preparat.

Un medicament controversat:

Artemisinina - un preparat pe bază de plante în care mulţi şi-au pus speranţa

La începutul pandemiei, nu puţini credeau în efectele miraculoase ale acestei licori din Madagascar obţinută din plante. Covid Organics este un produs realizat din planta artemisia sau artemisia annua, folosită cu succes în tratamentul malariei, la care se adaugă şi alte câteva plante medicinale indigene. Dar încă nu există studii relevante care să dovedească efectul benefic al preparatului în cazul tratamentului anti-Covid. Profesorul Peter Seeberger, şeful departamentului de sisteme biomoleculare din cadrul Institutului Max Planck, împreună cu echipa sa, au constatat în laborator eficienţa extractului de artemisia. Studiul urmează a mai fi însă evaluat.

În momentul de faţă, cercetători mexicani lucrează la un studiu ajuns deja în faza a doua, cu 360 de probanţi, menit a dovedi efectele terapeutice ale "plantei minune" pentru persoanele infectate cu coronavirus. Încă nu au fost publicate rezultatele studiului. 

În dialog la Deutsche Welle, Seeberger apreciază că există "destule motive" pentru care planta merită cercetată sub aspectul ei terapeutic în contextul pandemiei de coronavirus. Biochimistul avertizează însă faţă de folosirea profilactică a ceaiului pe bază de artemisia pentru a evita contractarea virusului sau în tratamentul COVID-19 deoarece nu există încă studii clinice relevante.

Tocilizumab şi sarilumab - studii controversate

Efectul anticorpilor monoclonali tocilizumab şi sarilumab este controversat. Substanţele sunt folosite de regulă în tratamentul artritei reumadoide şi se presupune că ar reduce semnificativ mortalitatea în rândul pacienţilor suferind de COVID-19. Guvernul britanic intenţionează să folosească aceste substanţe active în tratarea persoanelor infectate cu coronavirus. Există, însă, şi un studiu, care arată că substanţele nu reduc totuşi mortalitatea.

Ivermectina - medicament miraculos?

Şi în privinţa acestui medicament, părerile sunt împărţite. Ivermectina este un medicament utilizat, de regulă, pentru deparazitare şi tratamentul scabiei. În timp ce în America Latină medicamentul este considerat a fi un "leac miraculos" anti-Covid, OMS şi autoritatea SUA pentru medicamente, FDA, avertizează faţă de acest tratament. Pentru a avea certitudine că preparatul este cu adevărat un remediu indicat persoanelor infectate cu coronavirus, atrag atenţia experţii, e nevoie de teste suplimentare. 

"Front Line COVID-19 Critical Care Alliance", în schimb, o asociaţie a medicilor specializaţi în terapia intensivă, a ajuns, în urma evaluării rezultatelor unor studii clinice, la concluzia că medicamentul slăbeşte evoluţia bolii şi amplifică procesul de vindecare la persoanele cu forme uşoare sau medii. Iar în ce priveşte formele grave, preparatul nu ar mai face necesară spitalizarea pacienţilor şi ar reduce mortalitatea. 

Spray-uri nazale şi soluţii de clătit gura - rezultate neconfirmate

Societatea germană pentru igienă în clinici şi spitale, DGKH, recomandă să se facă, profilactic, gargară cu anumite tipuri de apă de gură. Clătirea cavităţii bucale are efectul prevenirii unei infectări cu SARS-CoV-2 şi, în cazul persoanelor deja contaminate, reduce riscul transmiterii viruşilor la alte persoane.

Purtătorul de cuvânt al DGKH, Peter Walger, a subliniat pentru DW: "Bineînţeles că nu se va scăpa de viruşii din celule, mai precis de infecţie, ci doar de viruşii care circulă liber şi care dacă sunt expiraţi, inclusiv prin tuse, pot duce la noi infectări".

Acelaşi lucru e valabil pentru spray-urile nazale. În discuţie s-a aflat, de exemplu, preparatul Algovir.

OMS şi societăţile germane pentru stomatologie recomandă deja din august şi septembrie ca înaintea unui tratament stomatologic să se clătească bine cavitatea bucală cu apă de gură. Un studiu efectuat în Germania cu zece probanţi testaţi pozitiv pentru coronavirus, a arătat, însă, că folosirea unei soluţii de clătit gura cu concentraţia de 1% de peroxid de hidrogen nu a avut efectul scontat. 

Remdesivir - fără dovezi

Fostul preşedinte american, Donald Trump, a luat medicamentul după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2. Remdesivirul este însă un preparat extrem de controversat. Institutul Robert Koch, de pildă, îl recomandă, dar are rezerve. În SUA este folosit în tratamentul contra COVID-19.

Guvernul american se bazează pe studii, potrivit cărora preparatul ar reduce durata bolii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în schimb, atrage atenţia că nu deţine destule dovezi pentru a putea recomanda medicamentul Remdesivir.