Caruselul festivalurilor
15 septembrie 2009
În vremuri de criză şi cultura are de suferit, nu din cauza carenţei de teme ci din pricina austerităţii bugetare. Dacă Franţa alocă şi în actualele condiţii culturii un buget de 513 milioane euro, relatează agenţiile de presă, Italia se rezumă la modica sumă de 11,4 milioane.
Protestele nu au întîrziat, ele s-au podus deja în vară, la prezentarea programului festivalului Filmului de la Veneţia, ceea ce l-a determinat pe premierul Berlusconi să promită o mărire a bugetului Fondului Unic pentru Spectacole cu 60 de milioane euro.
Intenţia nu a fost pe placul ministrului administraţiei publice, Renato Brunetta, care în ajunul încheierii Mostrei del Cinema, i-a etichetat pe cineaşti drept „paraziţi” care încasează mulţi bani publici fără să aducă profituri şi nici bune servicii ţării. De aceea, ar fi bine - a adăugat Brunetta - ca bugetul Fondului Unic de Spectacole să fie definitiv redus.
La Veneţia a triumfat în acest an filmul politic.Genul nefiind unul comercial, şi încasările obţinute de pe urma difuzării unor pelicule vor rămîne modeste sporind din nou nemulţumirea politicienilor doctrinari şi mercantili.
De altfel, directorul mostrei s-a şi văzut apostrofat drept „maoist” de exponenţii dreptei cărora nu le puteau fi pe plac temele peliculelor prezentate şi premiate.
”Numai limbajul sentimentelor, limbajul inimii poate elibera gîndirea popoarelor” declara inspirat şi profetic Samuel Maoz, cineastul israelian laureat al Leului de Aur pentru filmul său antirăzboinic intitulat „Liban”. Pe podiumul de premiere, Samuel Maoz s-a angajat demonstrativ şi spectaculos, alături de cineasta iraniană Shirin Neshat, intrată în posesia unui Leu de Argint, în favoarea reconcilierii şi a păcii. Ziarul torinez liberal LA STAMPA a salutat entuziast tocmai dominanta politică a Festivalului.
Între timp, la Toronto a fost inaugurată cea de-a 34 ediţie a festivalului de film la care sunt prezentate, înafara concursului, şi cîteva producţii germane în premieră. De pildă, filmul Margaretei von Trotta „Viziune”, ecranizarea unor episoade ale vieţii legendarei Hildegard von Bingen, o călugăriţă rebelă de la începutul secolului al XI-lea, spirit universalist, creator, incomod pentru mai marii clerului vremii.
La Gala maeştrilor mai sunt prezenţi Lars von Trier, cu controversata sa peliculă „Antichrist” care rulează deja pe ecranele din Germania, precum şi Werner Herzog.
Iar în programul concursului sunt incluse peste 30 de producţii filmice germane – de la documentare la creaţiile de lung metraj.
Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz