Cazul Marc Dutroux,

Astăzi a început la Arlon în Belgia, în condiţii de strictă securitate, procesul pedofilului Marc Dutroux, supranumit şi "monstrul din Charlesroi". El a răpit, violat şi omorît între 1995 şi 1996 şase fetiţe şi adolescente între opt şi 19 ani. La procesul care are loc la opt ani de la producerea crimelor ce au zguduit viaţa Belgiei şi au stîrnit oroare în întreaga lumea au fost acreditaţi 1300 de ziarişti.
In declaraţiile făcute televiziunii flamande VTM şi transmise ieri, Dutroux a afirmat că a fost instrumenmtalizat şi i-a învinuit pe ceilalţi trei co-acuzaţi, mai ales pe Michel Nihoul, un fost om de afaceri din Buruxelles condamnat pentru excrocherie. Acesta este bănuit că ar fi făcut legătura între Dutroux şi o reţea pedofilă.
Ipoteza că Marc Dutroux ar fi alimentat prin crimele sale o reţea pedofilă beneficiind de protecţie este chestiunea cheie a procesului de la Arlon. Existemţa unei astfel de reţele nu a fost niciodată confirmată ,dar 68 la sută din belgieni sunt convinşi de existenţa ei, potrivit unui recent sondaj. Pentru multe ziare locale, procesul Dutroux este un ultim test pentru justiţia belgiană profund prejuduiciată.
In toamna lui 1995 Paul Marchal a apelat cu disperare la răpitorul fiicei lui de 17 ani, An şi a prietenei ei de 19 ani răpite de Marc Dutroux şi care la vrema apelului lui erau deja omorîte. Cadavrele lor au fost dezgropate în sept. 96 pe un teren aparţinînd lui Dutroux .Cu mai multe zile înainte poliţia descoperise cadavrele schletice ale fetiţelor Julie şi Melissa de 8 ani, moarte de inaniţie.
La peste şapte ani de la omorîrea fiicei lui, Paul Marchal nu mai aşteaptă dreptate, dar măcar o cît de mică consolare.Procesul este pentru Marchal ultimul act al odioasei piese. El va prezenta cîteva fapte pentru a arăta că este vorba despre mai mult. Dacă nu i se va da crezare, atunci nu mai este nimic de făcut,declară el.
Paul Marchal este ca mulţi dintre rudele victimelor plin de amărăciune din cauza numeroaselor pene ale autorităţilor belgiene în cursul anchetei. La o percheziţie efectuată în 1995 ,poliţia nu a auzit vaietele şi ţipetele fetiţelor Julie şi Melissa sechestrate în cămăruţa strîmtă din subsolul casei lui Dutroux. Criminalul se afla în stare de arest sub acuzaţia de furt de automobile. El o însărcinase pe soţia sa Michelle Martin să aibă grijă de copii. Dar aceasta le-a lăsat pe Julie şi pe Melissa fără hrană şi apă. In 1996 Dutroux în libertate avea să răpescă şi să violeze alte fete pe Sabina de 12 ani şi pe Letiţia de 14 De abea cîteva luni mai tîrziu poliţia avea să ajungă din nou pe urmele lui La 15 august cele două fete au putut fi eliberate. Dutroux, soţia sa şi un complice, Michel Lelievre care ,de asemenea a fost tradus în faţa tribunalului din Arlon au fost în sfîrşit arestaţi. Imediat s-au făcut auzite acuzaţiile că Dutroux ar fi organizat răpirile de fetiţe şi adolescente pentru o reţea de pedofili din cele mai înalte cercuri ale justiţiei şi politicii din Belgia. Peste 200.000 de oameni au demonstrat în oct. 1996 la Bruxelles în aşa numitul marş alb contra incapacităţii organelor de justiţie. O comisie de anchetă a ajuns la concluzia că Dutroux a acţionat din proprie iniţiativă, dar a putut profita de incompetenmţa şi corupţia autorităţilor de resort.
Cînd în aprile 1998 el a putut scăpa patru ore din arest, întreaga Belgie s-a indignat în aşa măsură încît ministrul de justiţie şi de interne au demisionat pe loc. Philip Verhoest, redactor la ziarul STANDAARD a observat ani la rînd cazul Dutroux şi nu crede în teoria conjuraţiei. Crede că Dutroux a avut complici care nu au fost găsiţi ,care provin din mediul crimei organizate din Charlesroi.
Crede că se poate însă stabili deja faptul că nu este vorba de o reţea de proporţii în care sunt implicaţi oameni din viaţa politică ,din justiţie sau chiar din casa regală. Marc Dutoux a recunoscut că a răpit şi torturat victimele, dar nu că le-a şi omorît. El însuşi a hrănit teoriile conspirative într-un interviu dat cu doi ani în urmă. El a amintit de o reţea de pedofili care ar ajunge pînă în casa regală. Noi fapte au fost scoase la lumină de Michel Nihoul, un dubios om de afaceri din Bruxelles căruia Dutroux i-ar fi înlesnit contace în afaceri sexuale. Nici avocaţii lui Dutroux nu au putut găsi dovezi care să-i confirme afirameţiile.
Sabine astăzi de 20 de ani s-a aflat în camera de tortură a monstrului din Charlesroi între mai şi august 1996 şi ea a ţinut un jurnal secret. Ea a marcat zilele în care a fost violată de Dutroux. Ea dorteşte să-şi privească la tribunalul din Arlon călăul în ochi. Sabine consideră că este vorba despre un pervers,un dement,despre un bolnav mintal fără nici un dubiu.
Este clar că Dutroux va fi condamnat la închisoare pe viaţă. In 1989 el a mai fot condamnat la 10 ani de închisoare pentru viol. Dar a fst eliberat deja în 1992 pentru comportament bun. Tatăl fetiţei de opt ani Julie, Jean Denis Lejeune consideră că procesul mamut de la Arlon este o mascaradă ,refuztînd să fie prezent .El a înfiinţat organizaţia Childfocus, care în Belgia se ocupă de soarta copiilor daţi dispăruţi. Este unica organizaţie privată de acest fel din Europa care poate fi contactată la numărul de telefon 11o.
După afacerea Dutroux Belgia s-a schimbat. Ziaristul Philip Verhoest face un bilanţ drastic.atunci cîmd afirmă că ceea ce a fost 11 sept 2001 pentru N.York şi întreaga lume,este afacerea Dutroux pentru Belgia. Totul s-a modificat. Am trecut la reforma poliţiei, la schimbări în justiţie şi în parlament. Este o adevărată revoluţie, un tornado.afirmaă ziaristul de la cotidianul Standaard.