Ce fel de club este G20?

La finele săptămânii are loc a 13-a reuniune a celor mai importante 20 de puteri economice. Începuturile G20 și actuala criză prin care trece forumul, pe scurt.

Cine face parte din G20?

Grupul celor douăzeci reprezintă asocierea a 19 state şi a Uniunii Europeane. Summit-urile lor, care se referă în principal la aspecte de politică economică, au loc de obicei anual.

Deciziile finale sunt de fapt declaraţii politice de intenție, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic.

Țările G20 reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii și mai bine de 80% din producția economică globală.

G20 include cele mai importante 19 țări industrializate și emergente: Argentina, Australia, Brazilia, China, Germania, Franța, Marea Britanie, India, Indonezia, Italia, Japonia, Canada, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, SUA - și în postura de al 20-lea membru, Uniunea Europeană.

În plus, summit-urile includ în mod regulat reprezentanți ai organizațiilor internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, precum și ai țărilor gazdă selectate.

De când există G20?

Originile G20 se întorc la reuniunea G7 a celor mai importante state industriale, desfăşurată la Köln în iunie 1999. Liderii acestor șapte ţări au discutat despre modul de gestionare a crizei asiatice din 1997 și au convenit să aducă în mod regulat la aceeaşi masă șefii resorturilor vitale ale principalilor actori economici din întreaga lume.

Din septembrie 1999, miniștrii de finanțe și şefii de bănci naţionale din ţările industrializate și emergente importante s-au întâlnit pentru a conveni asupra măsurilor de stabilitate financiară globală.

USA Trump besucht Brandgebiete in Kalifornien

Decizia în legătură cu ţările care să fie parte a grupului G20 erau luate la acea vreme de șefii de stat și de guvern ai G7 nu în ultimul rând în funcție de criteriile geografice și regionale. Acest lucru a făcut de la bun început obiectul unor critici. Malaezia voia de pildă să fie reprezentanta Asiei de Sud-Est. Locul ei este însă luat de Indonezia.

Marele forum G20, la care participă șefii de stat și de guvern, a fost lansat abia în 2008 în contextul crizei financiare și economice mondiale. "Suntem hotărâți să aprofundăm cooperarea noastră și să colaborăm pentru a restabili creșterea globală și pentru a adopta reformele necesare sistemului financiar mondial", au spus liderii G20 la Washington, la jumătatea lunii noiembrie 2008.

Gazda acestui prim summit G20 a fost președintele american de la acea vreme, George W. Bush.

Liderii statelor au adoptat, ca parte a comunicatului lor, un capitol intitulat "Angajamentul unei economii mondiale deschise", în care subliniază "importanța crucială" a luptei împotriva protecționismului, avertizând țările să nu se îngrijească doar de ele însele în perioadele de criză.

Aproape șase luni mai târziu, înainte de al doilea summit G20 de la Londra, noul preşedinte american Barack Obama a anunțat, că "Statele Unite sunt pregătite să preia conducerea.“

Ce importanță au în prezent ţările G20?

Instalat ca preşedinte al SUA, Donald Trump critică sistemul economic global existent. Urmaşul lui Obama în Biroul Oval a abandonat regulile anterioare ale jocului stabilite de G20, optând pentru politica "America First" şi impunând tarife punitive partenerilor comerciali importanți ai Americii, cum ar fi China și UE.

Președintele american Donald Trump nu a făcut niciodată un secret că America este prioritatea sa absolută, nu cooperarea în cadrul forumurilor sau organizațiilor multilaterale.

Donald Trump a determinat includerea pentru prima oară a unei clauze în declarația finală a summitului G20 de la Hamburg din 2017, care a statuat ca nu s-a putut ajunge la un acord în chestiunile cheie.

Faptul că fără sprijinul celei mai puternice puteri economice, un forum precum G20 nu poate avea succes, a fost subliniat foarte clar de Trump la summitul de la Hamburg.

După dispute lungi în legătură cu principiile comerțului internațional şi responsabilitatea globală pentru protecția climei, pentru prima dată un comunicat final al G20 nu a fost adoptat prin consens.

S-a admis un dezacord în ceea ce privește politica climatică. "În cazul în care nu există un consens trebuie consemnată o disensiune", a spus cancelara Angela Merkel la acea dată.

Un an mai târziu, în mijlocul unei furtuni fără precedent a taxelor vamale declanșată de Trump, însoţită de acuzații grave împotriva principalilor parteneri comerciali ai SUA, apare o nouă amenințare la orizont: este posibil ca în Argentina să nu existe nicio declarație finală comună, afirmă surse însărcinate cu organizarea întâlnirii preşedinţilor și şefilor de guverne ai G20.

Cu toate acestea, Argentina, ţara gazdă, încă mai speră că acest lucru poate fi evitat.