Ce joc preferă Erdogan?

Ce susţine Premierul Erdogan este greu de înţeles. Vrea el cu adevărat să sprijine integrarea turcilor în Germania? Dacă da, atunci de ce avertizează asupra pericolului asimilării, despre care vorbeşte ca despre crimă împotriva umanităţii? De ce nu delimitează clar graniţele dintre integrare şi asimilare?

De ce cere şcolilor şi universităţilor din Germania să predea în limba turcă, dacă cei vizaţi sunt născuţi în Germania şi vor - precum părinţii şi bunicii lor - să trăiască în Republica Federală? Cine a cerut turcilor din Germania să renunţe la rădăcinile lor culturale şi religioase?

Este un joc periculos cel propus de Erdogan, atunci când condiţionează integrarea de perfecţionarea cunoştiinţelor de limbă turcă. Şi asta pentru că, pe lângă moschee şi alte lăcaşe de cult, şcolile şi universităţile ar putea fi puternic influenţate de doctrina islamică.

Cei 20.000 de turci adunaţi în Arena din Köln l-ai aclamat pe Erdogan, susţinând că Turcia este mândră de el? Întreaga Turcie? Scindarea ţării în tabăra laică şi cea religioasă, între suniţi şi aleviţi, între naţionalişti de dreapta şi pro-europeni ameninţă acum şi liniştea internă germană, pentru că partidul religios-conservator al Premierului, AK, anunţă ca Germania va deveni din ce în ce mai mult scenă de luptă pentru taberele rivale turce.

Şeful partidului de opoziţie Popular Republican, Deniz Baykal, s-a aflat ieri la Ludwigshafen pentru a participa la ceremonia în memoria victimelor de origine turcă din oraşul german. Prezenţa sa a fst motivată şi de apartenenţa familiilor victimelor alevite la partidul său.

Însărcinatul guvernului federal pentru integrare Maria Böhmer a încheiat o săptămână grea tot la Ludwigshafen, urmând ca acum să găsească soluţii nu doar pentru divergenţele dintre turci şi germani ci şi pentru conflictele dintre grupările rivale turceşti care trăiesc în Germania.