Ce se întâmplă dacă pică „neutralitatea” din Constituție?

Aceștia au izbutit să promoveze pe ordinea de zi a Parlamentului un proiect de lege „cu privire la statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova”. Documentul, menit „să întărească” statutul de neutralitate al Moldovei, urmează a fi examinat în cel mult două săptămâni.

Liderul comunist Vladimir Voronin a argumentat că „statutul de neutralitate permite Moldovei să fie în situația în care s-a aflat în toți acești ani”. (…) „Numai fiind neutri, vom putea să ne construim țara, altfel ne vom pierde independența”, a spus Voronin. El a adăugat că prevederea constituțională cu privire la neutralitate a fost elementul de bază care l-a oprit, în 2003, să semneze planul rusesc de federalizare a Moldovei: „Documentul care se numește „Memorandumul Kozak” conținea 17 puncte. În dimineața în care urma să fie semnat, a apărut Art.18 în care scria: „Contingentului forțelor ruse din Transnistria i se conferă statut de bază militară”. Și numai statutul de neutralitate m-a ajutat să blochez procedura atunci”, a mărturisit Voronin.

Reabilitarea lui Voronin în fața lui Putin

Numai că, prin proaspătul proiect înaintat spre aprobare Parlamentului, liderul comunist încearcă, într-un fel, să se reabiliteze în fața Rusiei, deoarece inițiativa legislativă a PCRM „vine să întărească poziția Federației Ruse, în plan militar, pe teritoriul Republicii Moldova”.

Principalul oponent politic al comuniștilor, liderul PL Mihai Ghimpu, a atenționat că proiectul înaintat de PCRM este mai odios chiar și decât eșuatul „Memorandum Kozak” (un plan rusesc de federalizare a Moldovei respins de ex-președintele Voronin în 2003) și a citat articolul 9 din proiectul propus de comuniști: „În scopul menținerii păcii pe teritoriul Republicii Moldova, asigurării acțiunilor cu caracter umanitar, Republica Moldova poate încheia acorduri multilaterale și bilaterale cu privire la statutul forțelor militare și civile de menținere a păcii”. Potrivit lui Ghimpu, acest proiect „vine să izoleze total Republica Moldova, să o îngenuncheze în fața Federației Ruse”. „Acest proiect ar permite invitarea Rusiei „să ne ajute” așa cum a intrat în Crimeea - cu tancurile. Iată ce fel de independență dorește Voronin pentru Moldova”, s-a revoltat Ghimpu.

Voronin amenință cu referendumul

Vladimir Voronin a declarat că dacă proiectul va fi blocat la nivel parlamentar, PCRM va declanșa „un referendum național în această privință”.

Socialiștii pro-ruși, cel mai numeros grup parlamentar, au anunțat că vor susține inițiativa comuniștilor. Rămâne neclară poziția Partidului Liberal-Democrat. Liderul acestui partid, Vlad Filat, a menționat că „există o prevedere în Constituție cu privire la neutralitate (Art.11). În realitate, acest statut nu se respectă, din cauza prezenței ilegale a militarilor și armamentului Federației Ruse pe teritoriul suveran al Moldovei”. Iar liderul grupului parlamentar al PDM, Dumitru Diacov, a pledat pentru „crearea unui grup de lucru, cu reprezentanți din toate grupurile parlamentare, care să discute soarta de mai departe a statutului de neutralitate al Moldovei”. El a reamintit însă că, în conformitate cu actuala Constituție, amendarea Art.11 din Legea Supremă („Republica Moldova, stat neutru”) poate avea loc doar prin referendum.

Neutralitatea - pro și contra

Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea, „chiar dacă neutralitatea nu este în măsură să asigure securitatea unui stat în Europa de Est, ea reprezintă o opțiune în favoarea răului celui mai mic, fiind un exemplu de politică moderată de securitate. Existența conflictului transnistrean a obligat Republica Moldova să recurgă la o asemenea politică, chiar dacă în anumite situații au existat puternice tentații de a abandona acest curs. Prin acest instrument statul încearcă să oprească escaladarea tensiunilor, să minimizeze riscurile dezintegrării și să creeze o marjă cât mai mare de manevră în raport cu puterile din regiune, în vederea obținerii unor garanții de securitate”, consideră Ciurea.

Până la sfârșitul acestei luni, Curtea Constituțională a Republicii Moldova va examina sesizarea Partidului Liberal cu privire la interpretarea Art.11 din Constituție. Sesizarea urma să fie examinată încă pe 8 decembrie 2014, dar procedura a fost amânată la solicitarea șefului statului, Nicolae Timofti. S-a întâmplat „probabil pentru că cercul din jurul preşedinţiei a înţeles cât de iluzorie şi neconstituţională este „neutralitatea” Republicii Moldova şi a vrut să amâne deznodământul. Cel mai probabil, Curtea ar fi invalidat Articolul 11, aşa cum a invalidat, tot la propunerea liberalilor, Articolul 13, care stipula că limba vorbită în Republica Moldova este „limba moldovenească cu grafie latină””, susține sociologul român, Dan Dungaciu.

Pericol

Există voci la Chișinău care spun că o eventuală interpretare în defavoarea statutului de neutralitate ar însemna „intrarea într-o fază premergătoare a unui conflict militar” cu Rusia. Potrivit analiștilor politici, Rusia vrea o Moldovă neutră, care să nu poată adera la NATO, dar o neutralitate pe care ea însăși o neglijează fățiș, inclusiv prin nerespectarea angajamentelor internaționale asumate. Mai mult, Rusia nu se mulțumește doar cu neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, insistând ca acest statut să fie garantat, pentru Moldova, la nivel internațional.

În sesizarea lor către Curtea Constituțională, liberalii solicită în mod expres interpretarea următoarelor subiecte relaționate de art. 11 din Legea Supremă:

- sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituție, având în vedere că, deja la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituției pe teritoriul Republicii Moldova, erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?

- având în vedere rațiunile de existență a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralității permanente consfințite în art. 11 din Constituție, în cazul în care perpetuarea neutralității ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariția statului?

- dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internațional contravine prevederilor art. 11 din Constituție?

Dan Dungaciu crede că, „pe fond, judecătorii Curții ar putea argumenta că, din moment ce erau deja trupe străine pe teritoriul țării în 1994 (când a fost adoptată Constituția), articolul despre neutralitate – care prevede că Republica Moldova nu acceptă trupe străine pe teritoriul ei – ar putea fi declarat neconstituțional”.