Ce vânează politicienii celebri în judeţe?

S-au făcut tot felul de speculaţii cu privire la hotărârea acestora de a părăsi Bucureştiul, locul în care se face şi desface politica românească, în favoarea capitalelor de judeţe cu vizibilitate mai mică la public.

O „INVAZIE” MINIATURIZATĂ

Cea mai frecventă explicaţie dată este legată de dorinţa acestor personalităţi politice de a controla fondurile europene structurale ce vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene. Însă la o verificare mai atentă constatăm că aşa numita invazie în teritoriu a politicienilor celebri, nu este foarte consistentă. Dintre cei 125 de candidaţi care vor conta pentru şefia consiliilor judeţene, doar 6 beneficiază de atuul unei celebrităţi reale şi construite nu în teritoriu ci la Bucureşti. Mai mult, decizia candidaturii lor a fost strict condiţionată de adoptarea procedurii uninominale pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean. Aşadar invazia de notorietate politică în provincie reprezintă un procentaj de doar 4% din totalul candidaţilor. S-ar părea că nu prea mulţi şefi de la Bucureşti sunt interesaţi de ugerul gras al fondurilor europene.

CINE REVINE ÎN TERITORIU?

Cinci nume portocalii, Radu Berceanu, Cristian Boureanu, Gheorghe Flutur, Sorin Frunzăverde şi Cezar Preda, sunt personalităţile oferite consiliilor judeţene de către Partidul Democrat Liberal. De cealaltă parte, Partidul Social Democrat pare a miza în continuare mai mult pe baronii locali, a căror putere la centru se bazează pe hegemonia lor din judeţe. Este suficient să amintim doar numele lui Marian Oprişan şi Liviu Dragnea. Ilie Sârbu este singurul membru PSD, fost ministru şi vedetă a politicii dâmboviţene, care alege o strategie de revenire în teritoriu. Atenţie însă: această strategie pare a fi mai curând dictată de un calcul politic decât de promisiunea fondurilor europene.

CALCUL POLITIC ŞI VISE DE MĂRIRE

Toţi cei şapte candidaţi celebri au în comun două lucruri: o carieră politică deja solidă şi absenţa unei validări printr-un vot popular direct. Mai exact, fiecare dintre ei se află într-un punct în care steaua lor politică poate deveni un astru strălucitor. Sunt promiţători şi fac parte dintre cei care pot ţinti către cele mai importante două funcţii din stat. Însă duc lipsă de acel atuu, care le-ar putea oferi o muniţie cu potenţial letal în luptele din interiorul partidelor. Şi anume, alegerea prin vot direct. Fiecare dintre ei ştie că Ion Iliescu şi Traian Băsescu, cei mai puternici oameni politici ai României post-decembriste, şi-au construit cariera pe umerii partidului dar au explodat pentru a intra în istorie pe baza votului popular. Cum România se îndreaptă în mod inevitabil către un scrutin uninominal, din punctul de vedere al puterii votului, cele mai importante funcţii după cea de primar al Bucureştiului, devin cele ale preşedinţilor consiliilor judeţene. Aceştia vor avea în spate cel mai mare număr de alegători direcţi. Şi chiar şi în partidele româneşti, numărul voturilor populare rămâne ingredientul esenţial al succesului absolut.

Aşadar, cei şase politicieni celebri au plecat în teritoriu nu doar de dragul fondurilor europene dar mai ales pentru a-şi construi blocstarturile în vederea unor curse viitoare mult mai importante.