Cea mai lungă zi şi cea mai mică dobândă

"Cea mai lungă zi", titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung în ediţia tipărită, referindu-se, desigur, la împlinirea a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia.

Cotidianul german, care relatează pe larg înspăimântătoarele clipe trăite de eroii acelor zile, constată, într-un editorial deopotrivă apăsător, dar şi încurajator, că tinerii zilelor noastre trăiesc într-o lume în care foştii mari eroi nu prea mai încap.

"Dacă întrebi tineri germani când a început Al Doilea Război Mondial, fii bucuros în cazul în care îţi vor pomeni ceva despre 1914, fără a-l confunda pe Honecker cu Hitler, în pofida abundenţei de materiale informative şi a programelor şcolare care pun accent pe studierea trecutului. Tânăra generaţie nu mai trăieşte în umbra războiului, eroii de război au dispărut de pe străzi şi abia dacă mai găseşti un bunic în stare să povestească despre ororile conflagraţiei mondiale. Iar, dacă-l găseşti, bine ar fi ca poveştile lui să fie relatate pe Whatsapp şi Twitter pentru a fi luate în serios. Doar că, pe aceste platforme, altele sunt subiectele principale".

Ziarul austriac Der Standard remarcă la rândul său un alt aspect al celebrărilor care au loc în Franţa, respectiv structura din ce în ce mai fisurată a parteneriatului transaltlantic.

"Europa şi SUA derapează de ceva vreme, iar pânza relaţiilor dintre cele două puteri riscă să se rupă. Dincolo de toate interesele naţionale, înstrăinarea ideologică între America şi 'vechea Europă' face foarte dificilă stoparea ameninţărilor din est. Din acest punct de vedere, aproape că nu contează că Obama nu doreşte să-l întâlnească pe Putin în Franţa. Ar fi oricum mult mai bine ca preşedintele american să ajungă la un nou acord cu aliaţii SUA", este de părere cotidianul austriac.

Tageblatt din Luxemburg relatează acordul între şeful Pentagonului şi România, ţară care va înlocui avioanele de luptă sovietice de tip MIG cu aparate F16, americane. În context, ziarul precizează că un "program" american similar a dat rezultate foarte bune în Polonia.

Din Portugalia, Diario de Noticias analizează decizia luată de Banca Centrală Europeană.

"BCE a decis să reducă din nou dobânda de referinţă, de această dată la un nivel minim istoric, 0,15 procente. Pentru băncile care vor să depună bani la BCE, dobânzile vor fi în viitor chiar şi negative. Bancherii din Frankfurt vor astfel să stimuleze creşterea economică, altfel anemică, din zona euro. Rămâne de văzut dacă aceste manevre vor da roade în lunile care urmează, respectiv în ce măsură 'banii ieftini' vor determina companiile să investească din nou mai mult, ceea ce ar face posibil revirimentul economic în Europa", scriu jurnaliştii portughezi.

Într-o analiză aprofundată dedicată aceluiaşi subiect, specialistul ziarului german Die Welt scoate în evidenţă rolul deosebit al preşedintelui Băncii Centrale, Mario Draghi, în actualul context economic, pe care îl asemănă cu Bismarck.

"Draghi a devenit cea mai importantă persoană din zona euro. De la înălţimea poziţiei sale ar putea încerca să realizeze ceva nou. Dacă planurile sale ar fi fructuoase, am avea reuşita secolului", scrie editorialistul de la Die Welt.

Acesta atrage în schimb atenţia că, "atâta vreme cât Statele Unite şi Japonia rămân fidele unei politici de tip zero la sută dobândă, BCE nu poate rămâne aproape deloc pasivă".

Decizia BCE este comentată şi de Süddeutsche Zeitung, care cataloghează măsurile luate de Draghi drept "drastice".

"În pofida măsurilor drastice pe care le-a luat BCE, riscurile cresc, lucru uşor sesizabil la burse. Pe de altă parte, scăderea dobânzii de referinţă va prelungi, pentru mulţi ani, perioada dobânzii scăzute. Nu puţini specialişti atrag atenţia că o atare mişcare va duce la o rapidă devalorizare a imobilelor. Draghi insistă însă că măsurile gândite de BCE sunt pentru bănci, nu pentru populaţie", constată Süddeutsche Zeitung.