Cealaltă generație 80

Sunt cuvintele lui Radu Tuian, unul dintre artiștii reprezentativi ai exilului contemporan românesc reveniți peste ani, cu "lumina centrului" în suflet, pentru a expune alături de colegii lor de generație rămași acasă, la Muzeul Național Cotroceni.

Așa cum literatura română a cunoscut unul din vârfuri prin așa-numita generație optzecistă, la fel și în arta plastică se poate vorbi despre o generație a celui mai hidos dintre deceniile dictaturii ceaușiste. Mulți au plecat atunci din țară. Nu doar pentru a-și găsi centrul, ci și pentru că orizontul roșu de acasă se prăvălea peste viața de zi cu zi. Paranteză: o vizită la Muzeul Național de Artă Contemporană poate fi o lecție pentru nostalgici: cei mai mulți dintre cei rămași se complăceau în a împinge realismul înspre cultul personalității; se plasau singuri în fundația dezastrului, remodelând fals chipul hâd al epocii. Am închis paranteza.

Au fost, însă, și artiști care s-au detașat acasă de oportunism și servilism. Au refuzat să se lase în voia curentului și au crezut în puterea lor de creatori pentru o altă vreme. Au avut răbdare și au făcut artă pentru sufletul lor. Poate nu mai sperau în vreo schimbare - dar reușeau să compună ca și când nimic nu ar fi mai firesc decât apropiata schimbare.

Pe aceștia i-a strâns la un loc Muzeul Național Cotroceni și Președinția României, alături de diasporeni, într-o expoziție ce reface traseele subiective din anii 80 ai secolului trecut.

Dintre cei fugiți în exil, unii au revenit imediat ce s-a putut, alții nu au mai ajuns acasă. Dar nu s-a pus niciodată problema unei rupturi definitive. Au purtat cu ei solul formării ca artiști. Expun, acum, la Cotroceni, Decebal Scriba, Mircea Florian și Silviu Orăvitzan, Olivia Călinescu Janku și Horia Boboia, sau regretatele Alma Ștefănescu Schneider si Adina Caloenescu (pentru a enumera doar câțiva dintre cei de "Acolo") alături de Mircia Dumitrescu, Ion Grigorescu, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici sau Constantin Flondor, câțiva dintre cei chemați de "Aici" să dea viață clubului generației lor. Iar lucrările expuse împreună la Cotroceni sunt - cum spunea la vernisaj Olivia Călinescu Janku - sămânța care, fără solul ei, ar fi rămas nimic.

A reușit Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Președinției mai mult decât să adune laolaltă "Aici" si "Acolo". A reușit să dea formă de grup, poate pentru prima oară, artiștilor plastici români din generația marilor speranțe, optzeciștii.

Cristian Ștefănescu

 

Expoziţia „Aici-Acolo. Artişti din România şi Diaspora. Trasee subiective din anii 80 atunci şi acum”, la Muzeul Naţional Cotroceni, va fi deschisă publicului în perioada 30 mai - 18 iunie.