Cecilia Malmström despre corupția din Moldova

Cecilia Malmström este oficialul european care a semnat, în luna aprilie 2014, în calitate de comisar pentru Afaceri Interne, Acordul cu privire la liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, gest care a oferit posibilitate la sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova să călătorească fără viză în UE. În cadrul vizitei întreprinse la Chișinău, oficialul european a insistat ca autoritățile moldovene să stopeze corupția și să revină la procesul de implementare a reformelor. Corespondenții DW din Republica Moldova au realizat un interviu cu Cecilia Malmström.

Deutsche Welle: - Prin semnarea Acordului de Asociere și a celui de liber schimb cu UE, Republica Moldova s-a angajat să reformeze din temelie instituțiile statului, pentru a genera prosperitate pentru cetățeni. În ce măsură autoritățile de la Chișinău și-au făcit temele până în acest moment? La ce capitole sunt restanțe?

Cecilia Malmström: - Guvernul a întreprins o serie de reforme destul de importante. Pe parcursul unui an de la inițierea implementării Acordului de Asociere, exporturile moldovenești spre UE au crescut considerabil. Dar noi vrem să vedem și alte reforme menite să dinamizeze relațiile comerciale. Să ne concentrăm asupra calității, să fie respectate standardele. În același timp, trebuie să fie întreprinse reforme în sectorul bancar și în sectorul energetic – reforme care sunt în curs de implementare. Sistemul judecătoresc trebuie consolidat și trebuie impulsionată lupta cu corupția. Aceste lucruri trebuie să se întâmple urgent și la modul practic, deoarece de aceasta depinde credibilitatea și doar astfel poate fi asigurat un climat investional prielnic. De aceasta are cel mai mult nevoie Moldova acum. Prioritatea numărul unu a Guvernului în momentul acesta trebuie să fie soluționarea problemelor din sistemul bancar - să aprecieze corect și să întreprindă acțiuni hotărâte în legătură cu acest caz de rezonanță care a zguduit sistemul bancar.

DW: - Probabil vă referiți la celebrul furt al miliardului de dolari din sistemul bancar? Șitiți că în acest moment principalii suspecți sunt în libertate?

C.M. – Da, la acest caz mă refer. Urmăresc atent ce scrie presa în legătură cu acest caz. Fiind un prieten al Moldovei, mă doare foarte tare să văd că astfel de lucruri li se întâmplă cetățenilor acestei țări, pentru că știu că despre Moldova se pot spune foarte multe lucruri bune, pozitive. De aceea UE insistă ca cei vinovați de comiterea acestei fraude să fie aduși în fața justiției, să fie neapărat pedepsiți, iar banii furați de la cetățeni să fie întorși.

DW: - Este UE, în momentul acesta, sigură că banii oferiți cu generozitate Moldovei nu sunt furați pe ușa din spate?

C.M. – UE oferă bani cu anumite condiții și pentru niște proiecte concrete. Este vorba, de exemplu, de dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea businessului mic și mijlociu, pentru dezvoltare rurală, pentru asigurarea cu apă potabilă... Până acum nu am primit vreun semnal că banii ar fi fost folosiți altfel decât era preconizat. Până la urmă este și responsabilitatea Guvernului pentru banii pe care îi primește din partea UE.

DW: - Mulți în Moldova se întreabă dacă UE vede ce se întâmplă la Chișinău, dacă este corect informată despre derapajele care au loc aici. În ce măsură poate UE exercita presiuni asupra autorităților moldovene, pentru ca lucrurile să revină la normalitate?

C.M. – Să știți că urmărim foarte atent situația din Moldova și avem suficiente pârghii. Analizăm ce scrie presa, avem aici Delegația UE... Nu în ultimul rând, există un contact permanent prin intermediul experților care vin din partea UE pentru a discuta diferite politici în implementarea Acordului de Asociere. Deci, avem un tablou destul de real despre ceea ce se întâmplă în această țară. Dar este și populația Moldovei, care, prin alegerea deputaților în Parlament, deleagă responsabilități autorităților. Noi sperăm că acele angajamente pe care Republica Moldova și le-a asumat în vederea colaborării cu UE să fie niște angajamente pe termen lung. Acordul liberalizat de vize, Acordul de Asociere, Acordul de liber schimb - acestea sunt angajamente pe termen lung și ele aduc beneficii în primul rând cetățenilor Republicii Moldova.

DW: - FMI, Banca Mondială și UE au întrerupt sprijinul bugetar pentru Moldova, menționând că nu pot oferi bani pe ușa din față, deoarece aceștia dispar pe ușa din spate. Pe de altă parte, recent, România (mebru al UE), a decis să sprijine bugetul Moldovei cu 150 milioane de euro. Unii analiști economici, inclusiv de la Bruxelles au avertizat că România ar putea avea probleme cu donatorii externi, pentru că bagă bani într-un sistem pe care FMI îl consideră corupt. Ce riscă România pentru gestul său?

C.M. - FMI a impus anumite condiții Moldovei pentru a putea oferi în continuare asistență. Știu că la ora actuală are loc un dialog foarte intens în ceea ce privește negocierea unui nou memorandum cu FMI. UE de asemenea vrea ca Chișinăul să îndeplinească o serie de condiții. Atunci când vor fi îndeplinite condițiile pe care UE le-a comunicat autorităților moldovene, suportul bugetar va fi reluat. În ceea ce privește sporul oferit de România, acesta este un aranjament bilateral între doi vecini. Eu știu că și acest credit a fost oferit cu anumite condiții. Totuși, sper foarte mult că în curând Republica Moldova va avea un acord cu FMI. Dar, repet, FMI a condiționat semnarea unui nou memorandum cu Republica Moldova - a cerut stoparea corupției și ca supremația legii să fie respectată. Acestea sunt elemente imperative.