Centrul s-a erodat în Parlamentul European

Marea surpriză a alegerilor europene este participarea sporită la vot. Aproximativ 51 la sută din cei 420 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot şi-au exprimat opţiunea. Aceasta reprezintă o creştere cu opt la sută comparativ cu europarlamentarele de acum cinci ani. Protestele împotriva politicii de mediu, grevele elevilor şi dorinţa de contracarare a partidelor eurosceptice şi populiste de dreapta i-au mobilizat, evident, pe oameni, consideră politologul Janis Emmanouilidis, expert în cadrul institutului "European Policy Centre" din Bruxelles.

Comisara UE, Margrethe Vestager, liberală originară din Danemarca, a declarat pentru DW: oamenii au realizat că a vota înseamnă exercitarea puterii. "Această putere ar trebui folosită şi oamenii spun că există o miză", a declarat Vestager, care doreşte să devină preşedinta Comisiei Europene. "Candidează partide care vor să distrugă UE, candidează partide care se numesc naţionaliste, dar care îşi vând ţara ruşilor. Aceasta i-a făcut pe oameni să se ducă să voteze de această dată", a declarat responsabila. Candidatul de frunte al social-democraţilor europeni, Frans Timmermans, s-a declarat bucuros fiindcă importanta participare la vot demonstrează "un semnal pentru o democraţie funcţională".

Liberalii şi ecologiştii au câştigat teren

Liberalii şi ecologiştii au reuşit să-şi sporească substanţial prezenţa în Parlamentul European. În Germania, ecologiştii au obţinut mai bine de 20 la sută din voturi, clasându-se pe locul doi, înaintea social-democraţilor şi în urma creştin-democraţilor. Acesta este cel mai bun rezultat obţinut vreodată de ecologişti la un scrutin organizat la scara întregii Germanii.

Liderul grupului parlamentar al social-democraţilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, s-a declarat dezamăgit de rezultatul slab obţinut de laburişti la alegeri, şi a recunoscut faţă de DW că partidul său a subestimat importanţa mediului ca temă de campanie electorală şi a anunţat corecturi. Şi noua lideră a Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, Annegret Kamp-Karrenbauer, a recunoscut la Berlin deficite în cazul mediului, principala temă de campanie. Totuşi, ea s-a declarat satisfăcută că  CDU a rămas cea mai puternică formaţiune din Germania, în ciuda pierderilor înregistrate, iar Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai numeros grup în Parlamentul European.

Manfred Weber, candidatul de frunte al PPE a exprimat, duminică seara, după alfarea rezultatului de la urne, pretenţia de a fi desemnat la conducerea Comisiei Europene. "Nu am repurtat o victorie răsunătoare dar rămânem cel mai puternic grup", a declarat politicianul creştin-social bavarez la Bruxelles. El a îndemnat celelalte partide pro-europene să colaboreze, adresând verzilor următorul mesaj: "Ecologiştii sunt şi ei câştigătorii scrutinului. De aceea sunt potenţiali parteneri. Ar trebui să ne unim eforturile şi să alcătuim un mandat pentru următorii cinci ani."

Creştin-democraţii rămân cel mai puternic grup parlamentar

Potrivit rezultatului provizoriu, PPE condus de Weber are mai bine de 180 de mandate în Parlamentul European, cu 42 mai puţine decât până acum. Social-democraţii s-au diminuat şi ei, ajungând acum la 147 de mandate. La rândul lor, liberalii însumează 105 mandate, împreună cu candidaţii formaţiunii preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Ecologiştii îşi ampliifcă prezenţa de la 52 la 67 de mandate. În ce-i priveşte pe populiştii de dreapta, aceştia au devenit în unele ţări cum ar fi Franţa sau Italia foarte puternici, dar rezultatul lor general este sub aşteptările demoscopilor. Împreună ei au aproximativ 150 de mandate, dar acestea se împart pe trei grupuri parlamentare diferite. Naţionaliştii germani ai AfD nu au obţinut un scor atât de mare cum indicau sondajele, dar s-au clasat de exemplu în landul federal Brandenburg pe locul întâi, înaintea creştin-democraţilor.

Populiştii de dreapta și-au ameliorat rezultatul

Expertul Janis Emmanouilidis a evidenţiat faptul că partidele pro-europene deţin totuşi în continuare 80 la sută din mandate. "Ca grup, populiştii de dreapta nu au devenit atât de puternici cum avertizau unii sau alţii. Noi am ştiut mereu că aceştia nu vor deveni majoritari. Acum s-au dovedit mai slabi decât am crezut", a declarat el. În Italia, partidul de dreapta Lega, condus de ministrul de Interne Matteo Salvini, s-a clasat pe primul loc. În Franţa, politiciana de dreapta Marine Le Pen, a înfrânt formaţiunea preşedintelui Franţei, care a trebuit să se mulţumească cu locul secund. "Macron a încercat cu adevărat, aruncând în balanţă întreaga pondere politică a funcţiei prezidenţiale, să împiedice o victorie a formaţiunii Rassemblee Nationale conduse de Marine Le Pen, dar nu a reuşit", a subliniat Emmanouilidis.

În numeroase din cele 28 de ţări membre s-a putut constata o diminuare a marilor partide de centru de până acum. În schimb au devenit mai puternici liberalii, ecologiştii şi naţionaliştii. Experţii de la Bruxelles vorbesc despre un proces de fragmentare a scenei politice, aflat în plină desfăşurare. "Constatăm că marile partide au pierdut din susţinere şi va fi nevoie de o coaliţie largă pentru asigurarea majorităţii", a explicat acelaşi Emmanouilidis. În viitorul Parlament European, conservatorii și social-democrații nu vor mai putea alcătui o majoritate ca până acum. Ei vor trebui să se alieze şi cu liberalii şi poate, şi cu ecologiştii.

O majoritate de stânga, alcătuită din social-democraţi, stânga, ecologişti şi liberali nu pare, aritmetic,  posibilă. Nici o majoritate de dreapta nu pare posibilă fiindcă creștin/democrații nu vor să se alieye în niciun cay cu naționaliștii și populiștii de dreapta. "De acum înainte devine complicat, fiindcă nimeni nu va reuși fără alții să alcătuiască o majoritate suficientă. Va fi așadar foarte interesant în următoarele zile să vedem cine cu cine stă de vorbă pentru a pune lucrurile în mişcare", a declarat pentru DW comisara liberală Vestager.

Alegeri excepţionale în Marea Britanie

Deosebit de neobişnuite au fost alegerile europarlamentare în Regatul Unit, care vrea să părăsească UE, dar care nu a reuşit să organizeze Brexitul la timp, înainte de scrutin. De aceea, premiera de la Londra, Theresa May, şi-a anunţat vineri demisia. Noua formaţiune "Brexit-Party", a politicianului anti-UE Nigel Farage, a câştigat detaşat scrutinul cu 31,5 la sută din voturi, aşa cum fusese anticipat. În schimb conservatorii, aflaţi la putere, au fost aspru sancţionaţi.

În Grecia, premierul populist de stânga Alexis Tsipras a pierdut în fața opoziției conservatoare şi a anunţat de aceea organizarea cât mai curând a unor alegeri anticipate.

În Austria, Partidul Popular al cancelarului conservator Sebastian Kurz şi-a ameliorat masiv rezultatul, deşi este posibil ca acesta să nu primească luni votul de încredere al Parlamentului. Populiştii de dreapta ai FPÖ, care s-au văzut nevoiţi să plece de la guvernare săptămâna trecută, au întrunit câteva procente mai puţin decât indicau sondajele înaintea "scandalului Ibiza". Fostul președinte al populiștilor, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în vara anului 2017 pe insula spaniolă în timp ce-i propunea unei pretinse nepoate a unui oligarh rus contracte cu statul în schimbul sprijinului electoral. Extrase din film au fost publicate de presa germană cu o săptămână înaintea alegerilor europarlamentare.