Cine oare ne guvernează?

Ziarul semnalează interpelarea unui al patrulea suspect şi cererea şefului guvernului german de a se reverifica argumentele juridice menite să ducă la scoaterea în afara legii a principalului partid neonazist din Germania. O tentativă anterioară dăduse greş la Curtea Supremă din cauza prezenţei unor informatori ai serviciilor în forurile de conducere ale partidului NPD.

Toate acestea constituie şi subiectele de căpătâi ale presei germane, care se mai ocupă de continuarea masacrelor siriene, precum şi de incapacitatea europenilor de a aborda cu suficientă fermitate regimul totalitar iranian. O deplânge Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul îi cere coordonatorului diplomatic al UE, Cathrine Ashton să se ralieze părerii marii majorităţi a miniştrilor de externe europeni, care consideră că nu mai e posibil ca regimul de la Teheran să fie tratat „ca şi cum toate opţiunile ar mai fi deschise”.

Deutsche Mittelstandsnachrichten afirmă că, din acest moment, cooptarea României la spaţiul Schengen, depinde doar de Olanda, întrucât Finlanda a renunţat la obiecţiile ei.

Iar tageszeitung din Berlin se ocupă de proiectata zonă asiatico-pacifică a liberului schimb şi scoate în evidenţă nu atât avantajele, cât neajunsurile celei nord-americane, numite NAFTA.

Din pricina creării ei, „un mare număr de locuri de muncă americane s-au mutat în Mexic, în timp ce mulţi mici ţărani mexicani şi-au pierdut fermele în urma inundării ţării cu porumb american subvenţionat”. Ziarul de stânga din capitala Germaniei crede că statele din Asia şi Pacific se vor confrunta cu dezavantaje similare, tipice pentru globalizare.

În context, ziarul de stânga parizian, Liberation se întreabă "cine oare ne guvernează" în prezent şi dacă politicienii, „n-au capitulat cumva în faţa puterii cinice a capitalului”.

Mai sobru, cotidianul milanez Corriere della Serra examinează şansele de succes ale Italiei cu Mario Monti ca premier, şi avertizează că succesul noului şef de guvern va depinde de susţinerea sa de către italieni.

În ce priveşte deficienţele serviciilor secrete germane, care timp de peste un deceniu au pierdut din vedere existenţa unei celulele de terorişti neonazişti, ziarul elveţian Tages-Anzeiger din Zürich le consideră scandaloase. In fond, scrie ziarul, „ani la rând, asasinii au tot împuşcat oameni, 8 turci şi un grec, şi pe toţi cu aceiaşi armă, dar nimănui nu i-a venit ideea să-i caute pe ucigaşi printre extremiştii de dreapta".

Ziarul deduce din aceste carenţe ale poliţiei şi serviciilor secrete că întreaga societate germană ar suferi de o vinovată îngăduinţă faţă de extrema dreaptă.

Şi ziarul conservator austriac Die Presse, care apare la Viena, afirmă că întreaga chestiune ar fi de natură să pună sub semnul întrebării structurile statului german. Ziarul califică rolul jucat de serviciile de informaţii drept „cel puţin neliniştitor”. Întrucât unii din liderii serviciilor au închis, după toate aparenţele, ochii faţă de activităţile extremei drepte. La fel judecă situaţia şi mulţi comentatori germani.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz