Cine poate amâna alegerile

Articolul 63 din Constituţie:

„(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice”.

Deci mandatele parlamentarilor au o durată extrem de precisă, în cazul de față până pe 21 decembrie, care nu poate fi prelungită decât în patru situații limitativ enumerate.

Dacă nu ne aflăm într-una dintre ele, mandatele parlamentarilor încetează automat pe 22 decembrie după care, timp de 3 luni, Parlamentul nu mai poate emite legi organice.

Deci Parlamentul poate fixa data alegerilor în interiorul acestor 4 ani plus 3 luni.

Dacă depășește cei 4 ani își asumă un Parlament ”șchiop”, ceea ce e foarte riscant pentru majoritatea care ar lua decizia. Niciodată nu poți să știi ce nevoi legislative apar și cum vei ajunge să decontezi politic faptul că ele nu pot fi satisfăcute. Un decont care se poate dovedi cu mult mai mare decât câștigul scontat prin erodarea adversarului care ar trebui să treacă minoritar iarna.

În plus, legea care permite Parlamentului să stabilească data alegerilor, nici nu mai vorbim despre proiectul privind amânarea până în martie, nici măcar nu e în vigoare și există proceduri care ar mai putea amâna momentul promulgării chiar până în decembrie.

Puteţi citi articolul integral AICI.