Cine supraveghează finanţele în Europa?

În urma măsurilor spectaculoase de salvare a băncilor de pe continent, guvernele europene au ajuns la concluzia că pieţele financiare trebuie supravegheate cu mai mare atenţie, ca să nu se repete o criză de asemenea proporţii dramatice. Acest aspect reprezintă şi una dintre concluziile recentului summit financiar de la Berlin.

Cancelarul Angela Merkel a formulat ideea în felul următor:

"Admitem că toate pieţele financiare, toate produsele şi toţi participanţii, chiar şi fondurile speculative, agenţiile de rating şi alţi ofertanţi privaţi trebuie să se supună unei supravegheri şi reglementări. Detaliile necesare urmează să fie elaborate şi vor face parte dintr-un plan de acţiune."

Cancelarul Merkel nu s-a referit doar la Europa în această declaraţie, însă felul în care ar trebui să arate o instituţie de supraveghere financiară pan-europeană i-a preocupat deja din octombrie 2008 încoace pe experţii conduşi de Jacques de Larosiere, fostul director al Fondului Monetar Internaţional. Comisia de experţi a propus, printre altele, înfiinţarea unui Consiliu European pentru Risc Sistemic, supervizat de Banca Centrală Europeană.

Larosiere: "Semnalele de alarmă nu au fost suficient de puternice"

Acesta ar urma să fie un sistem efectiv de avertizare în caz de criză, atunci când întregul sistem bancar este în pericol. Potrivit lui Larosiere, sistemul vechi a eşuat:

"Care este motivul adevărat al întregii drame financiare în mijlocul căreia ne aflăm? Semnalele de alarmă nu au fost suficient de puternice şi nu au fost propuse măsuri concrete pentru a opri devierea care s-a dovedit de-a dreptul dezastruoasă."

Experţii consideră că una dintre problemele principale este faptul că băncile sunt supravegheate la nivel naţional, chiar dacă acţionează la nivel european. În concluzie, comisia condusă de Larosiere solicită o supraveghere extinsă şi o intensificare a cooperării financiare la nivel european. Nu a fost însă propusă crearea unei autorităţi centrale europene, ci o reţea europeană în care colaborează autorităţile naţionale, cu numele "Sistem European de Supraveghere Financiară". Această reţea ar urma să fie independentă pe plan politic. Criticii sunt de părere că propunerea nu ar aduce avantaje considerabile faţă de situaţia actuală, ci că s-ar ajunge la o îmbunătăţire veritabilă doar prin înfiinţarea unei autorităţi pan-europene. Pe de altă parte, cele mai multe state nu ar accepta o astfel de instituţie.

Nu este sigur, dacă soluţia de compromis va fi acceptată de guvernele statelor europene. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în acest sens:

"Dacă nu acum, atunci când? Dacă şefii de guvern din Europa nu pot ajunge nici acum la un acord asupra înfiinţării unui sistem integrat de supraveghere, în aceste momente de criză, având în vedere câte erori au fost comise, atunci nu o vor face niciodată."

Se va arăta probabil la summitul Uniunii Europene programat la mijlocul lunii martie, dacă şefii de stat şi de guvern vor lua în considerare recomandările lui Barroso.