Clasa politică germană a ajuns la un compromis în privinţa reformei fiscale şi a dreptului muncii
15 decembrie 2003Publicitate
După aprinsele controverse din ultimele luni, guvernul german a convenit cu opoziţia anticiparea reformei fiscale, într-o formă mult mai puţin consistentă decât fusese vorba iniţial, precum şi adoptarea unor reforme pe piaţa muncii. Cetăţenii şi economia se pot aştepta astfel anul viitor la reducerea taxelor, într-un volum considerabil. Totuşi, în loc ca fondurile ce le rămân în final oamenilor în buzunare să însumeze 15, 6 miliarde de euro, cum preconizase cabinetul Schroeder, după negocierile cu opoziţia cuantumul s-a diminuat la jumătate, respectiv la 7,8 miliarde.
Dar, să vedem ce s-a întâmplat: După o rundă de negocieri ce a durat mai bine de 10 ore, s-a ajuns în sfârşit la un compromis. În primele ore ale dimineţii zilei de azi, cancelarul Gerhard Schroeder a anunţat că pachetul de reforme ce a stat în centrul atâtor dezbateri pe parcursul ultimelor luni poate intra în vigoare începând din data de 1 ianuarie 2004, împreună cu măsura de reducere a impozitelor. Schroeder a declarat: " Este un rezultat absolut convenabil şi- subliniez acest lucru - un rezultat care poate fi susţinut şi care va contribui la redresarea economiei noastre. Eu cel puţin, sunt convins de acest lucru. Ne-am fi aşteptat la mai mult, fără discuţie, dar, dacă echilibrul puterii este aşa cum este în prezent, trebuie să acceptăm rezultatul care s-a impus."
Aşa cum spuneam, reducere taxelor este mult mai puţin consistentă decât preconizase coaliţia social-ecologistă aflată la putere. Cea de- a treia treaptă a reducerii impozitelor a fost anticipată, la cererea cancelarului, cu un an, însă valoarea ei a fost redusă la jumătate. Cel mai redus nivel de impozitare a fost fixat la 16 % în loc de 15, iar plafonul a fost fixat la 45 de procente şi nu la 42 aşa cum stabilise proiectul guvernamental. Prin aceste măsuri a devenit posibil ca doar 25 la sută din costul reformelor să fie finanţat prin contractarea de noi împrumuturi. Restul va fi acoperit din vânzarea proprietăţilor federale şi din reducerea subvenţiilor. Toate aceste măsuri corespund cererilor opoziţiei creştin-democrate. Lidera partidului creştin-democrat, CDU, Angela Merkel, şi-a exprimat satisfacţia vis-a-vis de faptul că formaţiunea sa a reuşit să lege reforma fiscală de unele schimbări pe piaţa muncii, precum şi de revizuirea dreptului muncii. Merkel a subliniat: "Am reuşit după negocieri deosebit de dificile să-i convingem pe social-democraţi de existenţa unei corelaţii pe care nu voiau s-o accepte, între reformele structurale pe de-o parte şi măsurile de reducere a impozitelor, pe de alta. Cred că această corelaţie a fost restabilită graţie poziţiei noastre la negocieri, şi acesta este de fapt succesul real al zilei de astăzi. Eu una sunt deosebit de mulţumită."
Pe viitor vor intra în vigoare, în egală măsură, şi o serie de prevederi cuprinse în proiectul iniţial al guvernului, abandonate pe parcurs la presiunile opoziţiei. Astfel, noii angajaţi în firme cu mai puţin de 10 colaboratori vor putea fi mai uşor concediaţi. În plus, s-a convenit prin lege încheierea unui contract tarifar, atunci când patronatul şi angajaţii nu pot ajunge de comun acord la o înţelegere. Preşedintele Partidului Liber-Democrat, FDP, Guido Westerwelle, a apreciat că măsura în cauză este o victorie a clasei de mijloc. El a declarat: "Beneficiem acum nu numai de o politică fiscală finanţată pe o bază solidă, dar şi de măsuri menite să îmbunătăţească situaţia pe piaţa muncii, care avantajează în primul rând clasa de mijloc. Pe noi liber-democraţii acest aspect ne bucură în mod deosebit."
S-a reuşit ajungerea la consens şi în privinţa modalităţii de finanţare a comunelor. Guvernul a renunţat să includă meseriile liberale în categoria celor care sunt obligaţi să plătească impozit de întreprinzători, aprobând totodată ca autorităţilor locale să le rămână în buget o parte mai însemnată din acest impozit. În plus, comunele vor primi dreptul de a gestiona problemele şomerilor pe termen lung şi de a adminstra, dacă doresc, fondurile destinate ajutoarelor sociale şi de şomaj. Este o măsură pe care premierul Bavariei şi totodată preşedinte la Uniunii Creştin Sociale, Edmund Stoiber, o priveşte ca pe un succes." Am putut impune unele puncte esenţiale din programul de urgenţă al Uniunii", a spus el. "Aceasta înseamnă că impozitul pentru întreprinzători va scădea de la 28 la 20 %, ceea ce va permite ca administraţiile locale să beneficieze de un plus de 2, 5 miliarde de euro. Cred că ziua de astăzi a fost benefică pentru administraţiile locale. Mai mult decât atât, dat fiind că am fost în stare să ajungem la un compromis, în ciuda diferenţelor dintre diversele poziţii, cred că ziua de azi a fost benefică pentru întreg sistemul politic din Germania."
Dar, să vedem ce s-a întâmplat: După o rundă de negocieri ce a durat mai bine de 10 ore, s-a ajuns în sfârşit la un compromis. În primele ore ale dimineţii zilei de azi, cancelarul Gerhard Schroeder a anunţat că pachetul de reforme ce a stat în centrul atâtor dezbateri pe parcursul ultimelor luni poate intra în vigoare începând din data de 1 ianuarie 2004, împreună cu măsura de reducere a impozitelor. Schroeder a declarat: " Este un rezultat absolut convenabil şi- subliniez acest lucru - un rezultat care poate fi susţinut şi care va contribui la redresarea economiei noastre. Eu cel puţin, sunt convins de acest lucru. Ne-am fi aşteptat la mai mult, fără discuţie, dar, dacă echilibrul puterii este aşa cum este în prezent, trebuie să acceptăm rezultatul care s-a impus."
Aşa cum spuneam, reducere taxelor este mult mai puţin consistentă decât preconizase coaliţia social-ecologistă aflată la putere. Cea de- a treia treaptă a reducerii impozitelor a fost anticipată, la cererea cancelarului, cu un an, însă valoarea ei a fost redusă la jumătate. Cel mai redus nivel de impozitare a fost fixat la 16 % în loc de 15, iar plafonul a fost fixat la 45 de procente şi nu la 42 aşa cum stabilise proiectul guvernamental. Prin aceste măsuri a devenit posibil ca doar 25 la sută din costul reformelor să fie finanţat prin contractarea de noi împrumuturi. Restul va fi acoperit din vânzarea proprietăţilor federale şi din reducerea subvenţiilor. Toate aceste măsuri corespund cererilor opoziţiei creştin-democrate. Lidera partidului creştin-democrat, CDU, Angela Merkel, şi-a exprimat satisfacţia vis-a-vis de faptul că formaţiunea sa a reuşit să lege reforma fiscală de unele schimbări pe piaţa muncii, precum şi de revizuirea dreptului muncii. Merkel a subliniat: "Am reuşit după negocieri deosebit de dificile să-i convingem pe social-democraţi de existenţa unei corelaţii pe care nu voiau s-o accepte, între reformele structurale pe de-o parte şi măsurile de reducere a impozitelor, pe de alta. Cred că această corelaţie a fost restabilită graţie poziţiei noastre la negocieri, şi acesta este de fapt succesul real al zilei de astăzi. Eu una sunt deosebit de mulţumită."
Pe viitor vor intra în vigoare, în egală măsură, şi o serie de prevederi cuprinse în proiectul iniţial al guvernului, abandonate pe parcurs la presiunile opoziţiei. Astfel, noii angajaţi în firme cu mai puţin de 10 colaboratori vor putea fi mai uşor concediaţi. În plus, s-a convenit prin lege încheierea unui contract tarifar, atunci când patronatul şi angajaţii nu pot ajunge de comun acord la o înţelegere. Preşedintele Partidului Liber-Democrat, FDP, Guido Westerwelle, a apreciat că măsura în cauză este o victorie a clasei de mijloc. El a declarat: "Beneficiem acum nu numai de o politică fiscală finanţată pe o bază solidă, dar şi de măsuri menite să îmbunătăţească situaţia pe piaţa muncii, care avantajează în primul rând clasa de mijloc. Pe noi liber-democraţii acest aspect ne bucură în mod deosebit."
S-a reuşit ajungerea la consens şi în privinţa modalităţii de finanţare a comunelor. Guvernul a renunţat să includă meseriile liberale în categoria celor care sunt obligaţi să plătească impozit de întreprinzători, aprobând totodată ca autorităţilor locale să le rămână în buget o parte mai însemnată din acest impozit. În plus, comunele vor primi dreptul de a gestiona problemele şomerilor pe termen lung şi de a adminstra, dacă doresc, fondurile destinate ajutoarelor sociale şi de şomaj. Este o măsură pe care premierul Bavariei şi totodată preşedinte la Uniunii Creştin Sociale, Edmund Stoiber, o priveşte ca pe un succes." Am putut impune unele puncte esenţiale din programul de urgenţă al Uniunii", a spus el. "Aceasta înseamnă că impozitul pentru întreprinzători va scădea de la 28 la 20 %, ceea ce va permite ca administraţiile locale să beneficieze de un plus de 2, 5 miliarde de euro. Cred că ziua de astăzi a fost benefică pentru administraţiile locale. Mai mult decât atât, dat fiind că am fost în stare să ajungem la un compromis, în ciuda diferenţelor dintre diversele poziţii, cred că ziua de azi a fost benefică pentru întreg sistemul politic din Germania."
Publicitate