Clivajul memoriei şi îndepărtarea de democraţie

In timp ce autorităţile estone acuză Moscova că s-a folosit de controversa şi protestele iscate de mutarea monumentului eroului sovietc spre a destabiliza mica republică baltică, observatorii occidentali revendică solidarizarea UE cu Estonia. Berlingske Tidende din Copenhaga scrie: „întrucît Estonia se confruntă cu ameninţări atît de clare şi de directe din partea Rusiei, e dreptul ei să se bucure de susţinerea aliaţilor occidentali din NATO şi UE. Modul în care se comportă Rusia e absolut inacceptabil”, mai scrie cotidianul danez fără să se arate surpins de reaua purtare a Kremlinului. Fiindcă, după cum mai notează cotidianul, „sub preşedinţia lui Putin, Moscova a făcut cale întoarsă, apucînd-o pe un drum cît se poate de alarmant, care o îndepărtează de democraţie. SUA, guvernele europene, alianţa nordatlantică şi UE vor trebui de acum încolo să ia distanţă, cînd vorbesc cu partea rusă. Fiindcă statele de drept democratice se disting prin dialog paşnic, iar ruşilor trebuie să li se explice limpede că nu pot fi luaţi în serios, cîtă vreme îşi cultivă mentalitatea bîtei”.

Tagesspiegel din Berlin scoate în evidenţă clivajul memoriilor. Ziarul pledează pentru „asumarea comună a istoriei”, de către estoni şi ruşi, astfel încît apropierea dintre cele două naţiuni să se poată produce – devreme ce, din unghiul ruşilor, „victoria asupra hitlerismului este unicul eveniment ce mai poate fi salvat din trecutul Uniunii Sovietice”.

Alte publicaţii de stînga precum El Pais de la Madrid cred că unele ţări esteuropene, precum Polonia ar exagera cu anticomunismul şi ar torpila în consecinţă „reconcilierea, alimentînd revanşismul”. In răstimp, Neue Zuercher Zeitung din Elveţia critică „percepţia selectivă a ruşilor”, care ignoră crimele staliniste.

Observatorii mai dedică spaţii ample încheierii erei Blair, şi debutului celei purtînd numele lui Nicolas Sarkozy, care stă sub semnul violenţelor adversarilor săi extremişti şi al criticilor la adresa noului preşedinte al Franţei, pentru că şi-a permis o vacanţă de trei zile la bordul iahtului aparţinînd unui om de afaceri prosper.

Cotidianele germane se mai ocupă azi, în mod controvers, de razia efectuată de poliţia germană în sediile unor grupări de extremă stînga, antiglobalizare, precum şi în locuinţele liderilor lor. Unii analişti , de pildă de la Allgemeine Zeitung din Mainz, consideră acţiunea necesară şi binevenită, înaintea reuniunii G-8 din Germania, dată fiind crescînda violenţă a mişcărilor antiglobalizare. Alţii afirmă că demersurile procuraturii generale şi forţelor de securitate ar fi fost „excesive şi inutil polarizatoare”, după cum opinează Luebecker Nachrichten. Ziarul de stînga Frankfurter Rundschau exprimă critici similare.

„Adevăratul scop al operaţiunii a fost intimidarea nucleului dur al mişcării antiglobalizare”, presupune Sueddeutsche Zeitung din Muenchen. In fine, nu puţini comentatori critică sau ironizează intenţiile guvernului federal de a lansa un plan de acţiune împotriva obezităţii tot mai multor germani.