Cătușe pentru președintele Trump și urecherea Europei

În ziua de azi, dacă republicanii și democrații din ambele camere ale Congresului de la Washington votează cu mare majoritate un proiect de lege, înseamnă că a fost vorba de o mare urgență. Și este remarcabil că, în aceste vremuri de intensă polarizare politică sub președintele Trump, congresmenii americani au luat aceste măsuri de limitare a controversatei politici a Casei Albe de apropiere de Rusia. 

Legea este la prima vedere doar o extindere a sancțiunilor financiar-economice impuse Kremlinului, ceea ce o face necontroversată atât în rândurile republicanilor, cât și ale democraților. Nou și de remarcat este însă un pasaj din proiectul de lege care face practic imposibilă anularea sau reducerea sancțiunilor impuse Rusiei prin decret prezidențial. Noua prevedere este că președintele trebuie să justifice în scris Congresului orice dorință de modificare a actualelor sancțiuni. Legislativul american are apoi la dispoziție 30 de zile pentru a aproba sau respinge demersul administrației.              

Vot de neîncredere al Congresului

Pe scurt, este vorba aici de o încercare a Congresului controlat de republicani de a pune cătușe propriului președinte în privința politicii sale față de Rusia. Greu de imaginat un vot de neîncredere mai mare pentru președintele Trump și pentru relația sa controversată cu Kremlinul. Cei mai mulți membri ai Congresului l-au suspectat deci pe președinte că ar fi fost capabil să anuleze de unul singur sancțiunile impuse Moscovei.

Iar Trump a spus de mai multe ori, în campania electorală și după câștigarea alegerilor, că ia în calcul o ameliorare a relațiilor cu Moscova. În plus, legea votată de Congres mai este și un foc de avertizare pentru un președinte care aparent nu dă prea mulți bani pe legislativ și preferă să ia decizii de unul singur, prin decret prezidențial.           

Nu se știe încă dacă Trump va semna sau nu noua lege privind sancțiunile împotriva Rusiei. Dar se pare că nu va avea ce face, marea majoritate din Congres l-ar putea obliga să semneze legea, chiar dacă inițial s-a opus acesteia. Nu prea are ce să facă, pentru că un eventual veto prezidențial ar putea fi anulat de o majoritate de două treimi în Congres, ceea ce ar fi o umilire pentru șeful Casei Albe.

Să nu interpretăm greșit

Să nu dăm însă votului din Congres o importanță prea mare, chiar dacă încercarea de a reduce spațiul de manevră al lui Trump în politica privind Rusia este un gest salutar. Unitatea demonstrată de congresmenii americani se referă strict la tema Rusia, nu și la alte domenii politice majore. Pe de altă parte, Trump ar putea decide la un alt moment mai potrivit să modifice prin decret prezidențial sancțiunile impuse Rusiei și să se ajungă la o verificare juridică a procedurilor.  

Și mai problematic este faptul că acest pachet de sancțiuni nu este dezbătut deloc de opinia publică americană. Se pierde din vedere faptul că aceste măsuri nu au fost convenite cu partenerii europeni, ceea ce ar fi fost sarcina administrației Trump. Ca posibilă consecință a sancțiunilor impuse unilateral de SUA, companiile europene ar putea suferi cel mai mult de pe urma acestora. Ceea ce va tensiona și mai mult relațiile oricum încordate dintre Europa și SUA. Iar UE ia deja în calcul contramăsuri.

Conflict transatlantic și intereuropean

Iar legea americană nu ar putea doar încinge conflictul transatlantic, ci ar putea stimula noi tensiuni interne în UE. Pentru că sancțiunile vor lovi mai ales firme din interiorul UE care sunt implicate în controversatul proiect energetic NordStream2. Țări ca Germania și Franța sprijină acest proiect, care este însă criticat de state ca Polonia și Danemarca.

Cel care ar putea râde la urmă după toate aceste tensiuni transatlantice și intereuropene ar putea fi tocmai cel vizat inițial de sancțiuni: Kremlinul. Ar fi păcat să se întâmple așa, ceea ce înseamnă că europenii și americanii ar trebui să găsească cât mai repede o cale de dezamorsare la timp a acestui potențial conflict. 

Autor: Michael Knigge/os