Cele mai monotone alegeri parlamentare din toate timpurile?

Cursa nu s-a terminat fie şi din simplul motiv că centrele de vot îşi închid porţile abia la ora 18:00, duminică, 24 septembrie. Alegerile continuă aşadar şi duminică. Tot ceea ce credem că ştim se bazează pe sondaje. Să ne amintim: anul trecut, în Europa, ne-am dus la culcare cu rezultatele destul de sigure ale sondajelor şi ne-am trezit cu Brexit, respectiv cu Donald Trump. 

Atât de grav nu va fi de această dată. Prea mare este diferenţa din sondaje dintre Uniunea Angelei Merkel şi social-democraţi, pentru a avea în final un alt cancelar. Pieţele de capital au decis oricum deja, în aroganţa lor, că totul rămâne ca şi până acum, adică stabil. Brokerii se bucură şi restul nu mai contează, cel puţin la nivel de business.

Trei partide la guvernare?

De nu s-ar înşela agentul de bursă! Şi de această dată nu va exista un partid cu majoritatea necesară pentru a guverna singur. Şi, indiferent cât de puternică este Angela Merkel - în coaliţii trebuie să cedeze în multe privinţe şi să mai şi înghită în sec. În legislatura trecută, SPD (partenerul de coaliție) i-a impus salariul minim. În următoarea ar putea fi renunţarea definitivă la exploatarea clasică a cărbunelui, pe care o susţin ecologiştii. Sau pachetul de legi care să reglementeze imigraţia, pe care conservatorii nu îl vor. Poate va trebui chiar să le accepte pe amândouă, dacă va fi nevoie de o a treia forţă pentru a guverna alături de Uniunea Creştin-Democrată. Scade previzibilitatea şi creşte conflictualitatea. 

Foarte probabil că voturile vor ajunge pentru a forma o nouă coaliţie cu SPD. Dar, de fapt, social-democraţii nu vor să mai participe la o guvernare condusă de CDU. Au învăţat din experienţă că formula i-a costat voturi bune. Interesant de aflat câte voturi se vor pierde de această dată. Dacă SPD obţine sub 25 la sută la urne, atunci va intra în opoziţie. Cu un rezultat în jur de 20 la sută, ne putem aștepta cel mai probabil chiar duminică la retragerea lui Martin Schulz de la conducerea partidului. A intrat în cursă, în urmă cu o jumătate de an, pe când SPD-ul era susținut de circa 30 la sută din alegători. Dacă prognozele se adeveresc şi prăbuşirea are loc, atunci vom asista la o adevărată dramă la scenă deschisă.

Pentru coeziunea societăţii

Totul se va desfăşura însă în spiritul tradițional al democrației germane. O cu totul altă semnificaţie au alegătorii care par a nu fi învățat din istorie: nu toţi cei care aleg AfD sunt naţionalişti de extremă dreaptă sau rasişti. Dar fiecare cetăţean care acordă votul său acestui partid ar trebui să ştie acum cu cine are de-a face. Populiștii de dreapta nu pot câștiga aceste alegeri şi nimeni nu vrea să îi atragă într-o alianţă de guvernare. La nivel internaţional, puterea lor afectează imaginea Germaniei, dar nu are alte semnificaţii pentru restul lumii. Populiştii de dreapta vor continuă însă să influenţeze discursul politic din Germania. Adică, şi ei vor decide, într-o măsură mai mare sau mai mică, în ce direcţie se îndreaptă Germania. Procentul pe care îl va obţine AfD în urma votului va oglindi dimensiunile divizării societăţii şi va stabili în ce măsură va trebui să se implice viitorul guvern în asigurarea coeziunii societăţii, într-o Germanie deschisă şi modernă, în Europa.

Succesul va depinde şi de componenţa parlamentului şi a guvernului. Componenţă pe care o decid germanii prin votul de duminică. Palpitant.

Autor: Dagmar Engel/ak