Conştientizare tardivă

Aşa ceva nu s-a mai văzut. În raportul guvernamental privind starea de lucruri a unităţii germane, nimic nu a scăpat de analiză. Documentul vorbeşte inclusiv despre amenințarea serioasă la adresa dezvoltării reprezentată de întărirea structurilor de extremă dreapta. Ba chiar şi despre riscul ca multe orașe și sate să încapă pe mâna balaurului maro, recte al extremiştilor. Reprezentanta guvernamentală în chestiuni privind estul Germaniei, Iris Gleicke, admite cu francheţe că, atunci când călătoreşte în străinătate - cel mai recent în SUA - este întrebată dacă se poate investi cu inima împăcată în landurile noi. Gleicke recunoaşte că nu poate alunga îngrijorările celor care îi adresează aceste întrebări şi care se tem că, odată ajunşi în aceste părţi ale Germaniei, ar putea fi hăituiţi.

Slăbiciunea economică, scuza generală

După 26 de ani de la Reunificare, estul încă mai are enorm de recuperat. Economia gâfâie, iar mulţi tineri pleacă de aici către alte zări; este o economie mai degrabă mică, din care lipsesc marile concerne. Rata şomajului este, prin urmare, mai ridicată decât în vestul ţării, iar mulţi oameni simt că nu au nicio perspectivă. Însă aceste constatări ar fi trebuit să apară cu mai multă vreme în urmă, când s-a încercat explicarea existenţei unui curent extremist puternic în regiune.

În schimb, multă vreme, problema a fost ascunsă în spatele unui zid al tăcerii. Să ne amintim de legendara declaraţie a fostului premier al Saxoniei, Kurt Biedenkopf (CDU), care a spus că landul pe care îl care conduce este imun la extremism. Nici alţi politicieni nu au fost mai tranşanţi, ci dimpotrivă, au evitat să ia taurul de coarne, exprimându-se mai degrabă neconcludent în legătură cu o problemă a cărei amploare parca nu era conştientizată.

Raportul anual al guvernului de la Berlin privind starea de lucruri a unităţii germane este necruţător. În locurile în care se face simţită prezenţa urii faţă de străini, cum ar fi refugiaţii, lipseşte protestul societăţii civile. Mai mult, atacurile îndreptate împotriva migranţilor sunt încurajate tacit sau chiar public. Documentul relevă, de asemenea, că intensitatea acestor fenomene a luat amploare în ultimii ani, mai ales în contextul crizei refugiaţilor. În raport nu este uitată nici menţiunea privind numărul foarte scăzut de străini din estul Germaniei.

Un pericol conştientizat, până la urmă

Fără îndoială, claritatea raportului este binevenită. Ea lasă însă în urmă gustul amar al tardivităţii, mai ales dacă observăm avansul populiştilor de dreapta din AfD (Alternativa pentru Germania) în estul ţării, care pun mare presiune pe partidele din coaliţie.

Acum este vremea faptelor: mai mulţi bani pentru iniţiativele împotriva extremismului, mai multă poliţie, mai multă claritate din partea guvernelor şi premierilor de land, care, de frica propriilor cetăţeni, îşi înfrumuseţează discursurile despre starea landurilor pe care le conduc. Primul pas a fost făcut: recunoaşterea faptului că, în estul Germaniei, există o ameninţare mare la adresa societăţii, reprezentată de extremiştii de dreapta. Următorul pas decisiv ar fi să se şi facă ceva împotriva lor.