1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Conjunctură economică slabă ca semnal de alarmă

14 august 2019

Este cum este: economia germană se mișcă greoi în prezent. Este nevoie de acțiuni deștepte, nu de măsuri disperate. Atât din partea politicului, cât și a mediului de afaceri, crede Henrik Böhme.

https://p.dw.com/p/3Nsnn
Imagine: picture-alliance/AP Photo/S. B. Morton

Nu puțini se tem parcă să vorbească despre acest cuvânt-sperietoare: recesiune. Dar nu ajută la nimic să refuzăm să privim realitatea în față. În industria germană, unul din pilonii majori de susținere ai economiei Republicii Federale, recesiunea domnește deja de mai multă vreme. Tot mai multe firme intenționează să reducă producția în lunile care urmează, pesimiștii devin încet-încet mai numeroși decât optimiștii. Actuala situație are mai multe cauze, cunoscute de toată lumea: conflictele comerciale internaționale, criza industriei auto mondiale, iminența unui Brexit fără acord, mai nou și zăngănitul de săbii tot mai zgomotos al Chinei în direcția metropolei financiare Hongkong. Un amestec exploziv.

Prin urmare, anunțul făcut de oficiul federal de statistică de la Wiesbaden, privind scăderea economică de 0,1% în al doilea trimestru din 2019 față de primul trimestru al anului, nu este deloc surprinzător. Desigur că nu este de așteptat ca lucrurile să se îmbunătățească nici în acest al treilea trimestru, va veni probabil următorul minus, după care va cădea și temutul verdict: economia germană se află oficial în recesiune. Așa au decis mai demult economiștii: după două trimestre consecutive de scădere economică, o economie s-ar afla în "recesiune tehnică".

O evoluție cu totul normală

Asta urmează, după câte se pare, ceea ce nu este însă defel motiv de panică și de apeluri la măsuri disperate anti-criză. Și asta dintr-un motiv simplu: această scădere economică este o evoluție absolut normală, chiar dacă există și factorii speciali care o precipită, despre care am vorbit mai devreme. Recesiunea vine acum după o fază prelungită de creștere economică permanentă în Germania în ultimul deceniu. Conjunctura economică este formată din cicluri de evoluție, de ascendențe și descendențe în valuri, nu în linii drepte de jos până sus și invers.

De ce este important un astfel de pas înapoi făcut de o economie? Multe companii din Germania s-au supraîncălzit în ultimii ani. Deseori ele nu au fost în stare să onoreze toate comenzile preluate, atât de multe aveau. Unitățile de producție au ajuns să fie utilizate la 90% și peste din capacitatea de lucru. La aceasta se adaugă lipsa personalului calificat, un fenomen de care s-au plâns aproape toate branșele industriale. Acum, în perioada de scădere a economiei, supracapacitățile din vremea conjuncturii puternice sunt reduse la rândul lor. Firmele trec la o fază de producție scăzută, care le normalizează din nou fluxurile de muncă. Și au timp în acest context să repare sau chiar să înlocuiască liniile de producție care au nevoie de asistență.

Sute de mii de locuri de muncă neocupate

Și temerile privind eventuale concedieri în masă sunt, deocamdată cel puțin, total nejustificate. Sigur că sună amenințător atunci când mari concerne precum Bayer, BASF sau VW anunță că vor să renunțe la mii de locuri de muncă. Dar economia germană nu se reduce la marile concerne, ea este alcătuită din mii de firme mici și mijlocii. Niciodată nu au avut mai mulți oameni un loc de muncă stabil ca acum în Germania iar cercetătorii din piața muncii susțin că ar mai rămâne neocupate aproape 1,4 miliioane de poziții. Și mai există și rețeta minunată a reducerii programului de muncă plătit. Agenția Muncii preia în aceste cazuri pentru o perioadă anume plata salariilor celor aflați în această situație. Se evită astfel concedierile, companiile își păstrează personalul calificat. Dacă lucrurile se ameliorează, firmele pot trece apoi direct la treabă la cote înalte, fără să fie nevoite să facă reangajări.

Boehme Henrik
Henrik Böhme, de la redacția economică a DW

La Agenția federală a Muncii există în prezent 50.000 de cereri de program de lucru redus. Spre comparație: în 2009, anul de după criza financiară globală, când economia germană a scăzut cu 5%, erau cam 1,5 milioane de astfel de solicitări. Atunci, aceste măsuri au fost foarte utile, datorită lor Germania a reușit să evite concedierile în masă. Sistemul funcționează și arată mai mult a campanie electorală anticipată inițiativa ministrului social-democrat al Muncii de a face turul țării pentru a vorbi despre noi măsuri de sprijinire a sistemului programului plătit redus.

Este nevoie de investiții, nu de măsuri de criză!

Pentru că nevoie ar fi de fapt de altceva: de o reducere a fiscalității pentru angajați. Minusul din evoluția economiei germane ar fi fost și mai mare dacă nu ar fi existat o cerere internă solidă, adică un consum intern ridicat, ceea ce a sprijinit serios economia Republicii Federale. Acum, când oamenii devin mai precauți cu cheltuielile și firmele mai reticente cu investițiile, din cauza știrilor proaste auzite, poate că Ministerul Finanțelor ar trebui să devină ceva mai generos. Nimeni nu are nevoie de "îndatorare zero", principiul și obiectivul de funcționare din ultimii ani al Ministerului Finanțelor de la Berlin! E nevoie în schimb de stimularea investițiilor și a consumului. Germania este în continuare în urmă rău cu investițiile în infrastructură, în pofida fondurilor suficiente existente.

În acest context, propuneri precum cele făcute de renumitul economist Michael Hüther sunt de salutat. El propune crearea unui așa-numit fond pentru Germania, în valoare de 450 de miliarde de euro, întins pe durata a zece ani. Finanțarea acestuia ar urma să se facă din vânzarea de obligațiuni de stat emise de Bundesbank, obligațiuni care se vând acum ca pâinea caldă. Creditorii plătesc chiar pentru a avea oportunitatea de a cumpăra aceste hârtii de valoare. Banii astfel obținuți ar trebui investiți în infrastructura rutieră, în dezvoltarea Internetului de mare viteză, în construcția de locuințe, în Educație și, atenție, în protecția climei!

În acest fel, ar fi câte ceva pentru fiecare. Mă tem doar că, pentru așa ceva, Germania este guvernată din păcate de executivul greșit.

Henrik Böhme
Henrik Böhme Henrik Böhme este redactor în departamentul economic al DW.