1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cultura dialogului este la pământ

Kersten Knipp/os5 noiembrie 2015

Dezbaterea privind refugiații polarizează opinia publică germană. Argumentele se radicalizează, rivalii politici se suspectează reciproc. Cultura dialogului are de suferit, crede Kersten Knipp.

https://p.dw.com/p/1H0PZ
Imagine: picture-alliance/dpa/C.Seidel

Economiștii germani s-au apucat de calcule: ce înseamnă din punct de vedere economic imigrația din prezent? Este de folos Germaniei sau doar îi epuizează resursele? Răspunsurile nu sunt mereu pe aceeași lungime de undă: imigrația ar putea fi benefică, spun unii; vor exista probabil și dezavantaje ale acestui fenomen, afirmă alții. Mai exact se va putea estima abia peste câțiva ani.

Un singur lucru este clar: actuala politică germană privind refugiații se bazează pe principiul speranței. Vom reuși devine în varianta mai prudentă putem să reușim, în timp ce gradul cel mai rezervat rezultă din formularea trebuie să reușim.

Gândirea sălbatică

Așa e: trebuie să reușim. Altfel nu se mai poate. Țara este blestemată să aibă succes. Așa se exersează gândirea pozitivă, care mai poate fi numită și gândire magică sau chiar sălbatică, după cum a catalogat-o odinioară etnologul Claude Lévi-Strauss.

Magia poate face față la multe, dar există ceva ce nu suportă: critica. Critica distanțată și obiectivă subminează comunitatea de adepți, amenință să o dezintegreze. Dacă lumea nu este altceva decât voință și reprezentare, cele mai mici dubii deranjează. Derapajele sunt sancționate cu tabuuri. Astfel par să evolueze lucrurile în Germania acum în problema refugiaților.

Rolul educativ al mass-media?

Chiar dacă nu există dovezi clare, discuțiile cu apropiații arată un lucru: numeroși cetățeni sunt iritați de modul în care se discută despre imigrație. Mai ales în presă. Mulți oameni au impresia că mass-media au renunțat la rolul de informare a publicului și a trecut la educarea acestuia. Ca și cum s-ar strădui să îi convingă pe oameni să nu mai gândească critic, ci să accepte cuminți politica Berlinului privind refugiații.

Kersten Knipp
Kersten Knipp

Cultura dialogului lasă mult de dorit în Germania de azi. Poți să ai păreri diferite despre crearea de zone de tranzit pentru azilanți; dar să le cataloghezi defăimător drept "centre de detenție", "închisori de masă" sau "lagăre de prizonieri" nu face decât să otrăvească dezbaterea politică. La fel este tratată și propunerea de a închide granițele. Există motive să nu facem asta, dar să insiști că așa ceva ar fi "imposibil" este eronat. Există destule frontiere în lumea aceasta care dovedesc exact contrariul. Ele nu reușesc să împiedice accesul tuturor celor nedoriți, dar cei mai mulți sunt opriți astfel. Putem fi pro sau contra izolării, dar să susținem că izolarea nu ar funcționa este un argument necinstit.

Tabuuri periculoase

Dezbaterea privind refugiații este marcată de periculos de multe tabuuri. Ele nici măcar nu sunt necesare. Nu orice semn de reținere privindu-i pe refugiați este o dovadă de naționalism de dreapta. Rezervarea este reacția la argumente neconvingătoare. De asemenea, nu orice discomfort exprimat în legătură cu numărul mare de refugiați este automat semnul unei radicalizări. Poate fi la fel de bine expresia îngrijorărilor privind epuizarea resurselor în procesul de găzduire și integrare a foarte numeroșilor nou-veniți. O îngrijorare deloc lipsită de temei, având în vedere că vorbim de 10.000 de refugiați noi pe zi. Scepticismul presupune analizarea obiectivă a evoluțiilor, presupune să ne bucurăm să constatăm progrese, dacă ne așteptam la rezultate proaste, să nu luăm în derâdere insuccesele altora, ci să ne bucurăm împreună de reușite.

Dezbaterea privind imigrația trebuie să devină mai relaxată. Argumentele părților implicate nu trebuie să devină concepții radicale. Riscăm altfel să pierdem una din cele mai importante realizări europene: cultura îndoielii.