"MerCron" și viitorul Europei

A arătat ca începutul unei minunate prietenii europene, o pereche ideală pe o scenă comună: cancelara germană, cu calmul dat de lunga ei experiență politică, și tânărul președinte Emmanuel Macron, plin de un dinamism neînfrânat. El răsfrânge și asupra ei impresia de prospețime și nou început, ea îi împrumută francezului din profunzimea cunoașterii sale în ceea ce privește politica europeană și internațională. Cei doi împreună sunt mai buni decât luați separat.

Motorul germano-francez s-a pornit

Atunci când Germania și Franța cooperează, Europa progresează. Nu s-a rezolvat încă nimic, dar cel puțin se pun astfel bazele viitorului nostru comun, a spus Emmanuel Macron. El a câștigat prezidențialele din Franța cu o campanie electorală clar pro-europeană și s-a profilat deja de la prima sa apariție la un summit UE în rol de lider.

Noul președinte francez invocă spiritul cooperării și amintește de predecesori ca Helmut Kohl și François Mitterrand. Angela Merkel a spus la rândul ei că istoria este scrisă de istorici iar ea ar fi preocupată mai degrabă cu găsirea de soluții la problemele prezentului. Macron face impresie, recurge uneori la cuvinte mari, Merkel temperează mai apoi entuziasmul. Astfel pot funcționa lucrurile, într-un echilibru între idealurile politice și obiectivele practice.

Unitatea este un semnal

Germania și Franța au revenit ca motor comun al Europei. Era și timpul să o facă. UE avea nevoie de această încredere în sine, după ani întregi de ezitări, crize de durată și probleme ignorate. Era nevoie să știm din nou răspunsul la întrebarea cine suntem și încotro ne îndreptăm.

Iar dacă adăugăm, în glumă, și întrebarea și câți mai suntem? Aici cancelara răspunde rece că este vorba de Europa celor 27, Brexit este o chestiune adiacentă, o neplăcere, dar nu ceva care să se afle în centrul politicii europene. Negociatorii se vor ocupa de detalii, șefii de stat și de guverne vor lua ultimele decizii. Theresa May a primit o respingere rece, deși a încercat să se folosească de oferta privind drepturile cetățenilor europeni din Marea Britanie pentru a-și promova la summit ideile și dorințele sale.

Parisul și Berlinul se gândesc însă demult la modul în care va arăta viitorul. Nu este vorba de idei noi dramatice, ci de determinarea de a ține lucrurile sub control. Europa trebuie să-și protejeze mai bine cetățenii, a spus Emmanuel Macron, referindu-se la colaborarea în domeniul apărării, dar și la apărarea propriilor economii de practicile de dumping. Angela Merkel militează pentru comerț liber și respinge protecționismul; simultan, ea amenință SUA: dacă Washingtonul nu-și dechide piața pentru firmele europene, atunci și companiile americane vor găsi în Europa porți închise.

Cei doi lideri europeni au accentuat aspecte diferite, cu Macron recunoscând că țara sa se confruntă cu anumite deficiențe. Dar ambii trag căruța europeană în direcția potrivită. Își doresc o integrare mai mare în Europa, chiar dacă va fi necesară în acest sens revizuirea tratatelor comunitare. Comunitatea trebuie să-și păstreze valorile, să fie mai solidară și să-și convingă cetățenii prin fapte. Dar efectul Brexit se vede deja peste tot - euroscepticismul ar fi crescut în ultima vreme în toate țările, potrivit sondajelor.

Coincidență fericită sau ce ar mai putea să meargă prost?

Când îi vedem pe Merkel și Macron atât de deciși în planurile lor, ne gândim la o coincidență fericită. La salvarea care vine atunci când e mai mare nevoie de ea. La acest summit s-au auzit note poetice optimiste, pe fondul unui entuziasm vocal exprimat.

Un politician tânăr a apărut și a revitalizat Europa, după criza refugiaților, în mijlocul Brexitului și după sosirea la Casa Albă a lui Donald Trump, o altă sursă majoră de nesiguranță pe Bătrânul Continent. Iar Macron preia o parte din povara Angelei Merkel, considerată deja de prea multă vreme "lidera lumii occidentale". De exemplu, când le zice deschis est-europenilor că privesc UE exclusiv ca pe o sursă de bani și că înțeleg solidaritatea ca pe o stradă cu sens unic.

Dar prea mult entuziasm poate fi dăunător. Macron trebuie să demonstreze mai întâi în Franța că-și poate convinge conaționalii căpoși de necesitatea reformelor, mai înainte de a se gândi la reconstruirea Europei. Iar laurii nu se acordă în avans. Dar alături de el se află cancelara Germaniei, o politiciană orientată total practic și oarecum prozaic pe obiective realizabile, nu pe viziuni de tot felul. Cu puțin noroc, Merkel și Macron ar putea deveni împreună cu adevărat puternici.