Merkel rămâne pe poziţie

"Imaginaţi-vă cum ar fi dacă acum am spune cu toţii că nu reuşim. Ce ar urma? Aşa ceva nu se poate!". Această formulare îi aparţine cancelarei Angela Merkel şi a rostit-o cam la două minute după începerea emisiunii. Un moment central, totuşi, al dialogului purtat cu cunoscuta moderatoare Anne Will în cadrul talk show-ului transmis de televiziunea publică germană ARD, miercuri, 7 octombrie. Nu trebuie să fi un susţinător al lui Horst Seehofer (liderul CSU), cu atât mai puţin xenofob, ca s-o contrazici pe şefa guvernului federal, replicând "Ba da, doamnă cancelar, se poate!"

De ce? Numai pentru că nu am altă soluţie, nu înseamnă implicit că soluţia mea e bună. Cine a primit vreodată o notă slabă la matematică ştie despre ce vorbesc: te-ai luptat până la sfârşit să obţii o notă mai bună, dar tot calificativul "insuficient" l-ai primit.

Un moment ratat de moderatoare, care ar fi putut să insiste asupra subiectului. Aprecierile pozitive formulate încă în timpul emisiunii la adresa cancelarei în reţelele de socializare se datorează, fără îndoială, nu atât conţinutului, ci mai degrabă formei. E impresionant, trebuie să recunoaştem, cum a reuşit Angela Merkel să-şi expună linia politică, păstrându-şi prezenţa suverană, încă în acelaşi costum pe care l-a purtat cu câteva ore înainte în Parlamentul Eurpean de la Strasbourg (n.r. unde a pledat pentru aceeaşi cauză în chestiunea refugiaţilor alături de preşedintele Franţei Francois Hollande). Dar când e vorba de conţinut, atunci formulările cancelarei devin vagi. De pildă ca răspuns la întrebări de genul: câţi sirieni, albanezi, irakieni sau afgani au ajuns deja în Germania şi câţi vor mai veni?

Nu ştia sau n-a vrut să numească cifre

"Cunoşteţi cifre concrete sau necunoaşterea lor e tot parte a dezordinii actuale?" - o întrebare bine plasată de moderatoare, la care cancelara a răspuns pe larg, evitând totuşi să facă afirmaţii clare. Fie că nu cunoştea aceste date sau că n-a vrut să le comunice. Şi tocmai aici e problema.

Cine adoptă o atare poziţei în chestiuni esenţiale, n-are cum convinge. Şi asta ar putea s-o coste. Atmosfera generală este una primitoare faţă de refugiaţi. Dar e însoţită şi de mult scepticism, chiar din partea partenerior unionali - creştin-socialii bavarezi, care vorbesc acum de "legitimă apărare" la frontiere sau de declaraţii critice din partea partenerilor de coaliţie, social-democraţii. În dimineaţa care a urmat emisiunii la ARD, Yasmin Fahimi, secretar general al SPD, a apreciat că Angela Merkel dă dovadă de miopie.

Atunci n-o să iasă nimic

Părerea mea e că în cancelaria federală domneşte multă nervozitate. Nu se renunţă aşa de uşor la unul ca Thomas de Maiziere, ministrul federal de Interne (n.r. problema refugiaţilor este coordonată de acum înainte de cancelaria federală şi nu de Ministerul de Interne). Şi nici nu participi la un talk show după ce, cu câteva ore doar în urmă, ai absolvit un 'moment istoric' în Parlamentul European. Iar noul însărcinat cu problema refugiaţilor, Peter Altmaier, a declarat după emisiunea cu pricina "Putem reuşi". Dar, poate a fost doar o eroare de exprimare.

Asistăm la amurgul cancelarei? Nu ştiu. Dar cine urmăreşte în reluare emisiunea la care a fost invitată cancelara, îşi dă seama că Angela Merkel nu are decât o soluţie: să impună, împreună cu partenerii europeni, o altă politică de repartizare a refugiaţilor. Dar dacă francezii, ungurii, austriecii şi alţii îi întorc mai degrabă spatele sau se eschivează, atunci n-o să iasă nimic din acel "Vom reuşi!". Atunci popularitatea cancelarei va continua să scadă şi s-ar putea ca Angela Merkel să se trezească deodată singură - chiar, sau poate mai ales, în rândul partidelor unionale, CDU şi CSU. Dar, cine ştie, poate înainte primeşte un premiu prestigios din partea unui comitet norvegian...