Comentariu: O palmă pentru Europa de Est şi America

Sondajul este sincer şi reflectă fidel realitatea în care trăim. Însă este şi ruşinos.

Cei mai mulţi germani resping ideea ca NATO să intervină militar împotriva Rusiei, în cazul în care o ţară membră ar fi atacată. Ce-i drept, rezultatul acestui sondaj nu este surprinzător, răceala transatlantică apărută după căderea Zidului Berlinului deteminând foarte multă lume să critice Alianţa Nord-Atlantică. Cu ceva timp în urmă, de pildă, un studiu realizat de German Marshall Fund, a relevat că cei mai mulţi germani doresc ca ţara lor să aibă o politică externă mai puţin dependentă de Statele Unite.

Această stare de fapt nu s-a schimbat în mod marcant de-a lungul anilor, în pofida numeroaselor discursuri în care s-a cerut reformarea parteneriatelor transatlantice şi a iniţiativelor precum "Pooling and Sharing" sau "Smart Defense". Ca să nu mai vorbim de ţelul autodeclarat şi, cu puţine excepţii, niciodată atins - de alocare a 2% din PIB pentru apărare. Fapt este că, nu de ieri sau de azi, Alianţa este pusă sub semnul întrebării.

Cu toate acestea, sondajul este important, pentru că scoate la suprafaţă, cu multă claritate, esenţa NATO. Este vorba, mai precis, despre articolul 5 al Tratatului: "Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat drept atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, dacă se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitând dreptul său individual sau colectiv la autoaparare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, va da asistenţă Părţii sau Părţilor atacate, prin luarea în consecinţă, individual şi concertat cu celelalte părţi, a acelor masuri care vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea forţei armate, pentru a restaura şi a menţine securitatea zonei Nord-Atlantice.”

Îată însă că, după 66 de ani, în contextul acţiunilor ruseşti din Ucraina, cei mai mulţi dintre germani consideră că articolul 5 este caduc. Susţinere militară pentru ţările baltice în cazul unui atac rusesc? Nu, mulţumim - spun 58 la sută dintre germani. Până la urmă se dovedeşte că nu am luat chiar în serios apărarea colectivă.

Privite din perspectiva trecutului Germaniei, rezultatele sondajului sunt ruşinoase şi indică o tendinţă de uitare a propriei istorii. Ele sunt o palmă zdravănă peste obrazul Europei de Est, dar şi al Americii, dacă ne gândim la blocada de la Berlin. Dacă se îngroaşă gluma, noi vă susţinem moral, dar nu militar - cam asta transmite poporul german ţărilor baltice, Poloniei şi americanilor. Poate că, date fiind carenţele materiale ale Bundeswehr, lipsa unei susţineri militare concrete din partea Germaniei, ar putea fi înţeleasă şi tolerată. Însă mesajul transmis cauzează pagube mari şi cu urmări pe termen lung.

Asta nu înseamnă că Tratatul NATO este de neatins. Dimpotrivă. Se poate argumenta că Alianţa Nord-Atlantică este anacronică şi că este nevoie de racordarea acesteia la realitatea zilelor noastre, ba chiar de desfiinţarea ei. Dacă aşa stau lucrurile, trebuie să se vorbească în mod clar şi să se acţioneze în consecinţă! Dacă germanii şi încă alte două importante state membre nu sunt dispuse să îşi susţină aliaţii din punct de vedere militar, e limpede că, de facto, procesul de desfiinţare a NATO deja a început. În acest context, este imperios fie salvarea Alianţei, fie prezentarea unei alternative. Din păcate, trecutul ne învaţă că germanii, respectiv europenii, nu vor face nici una, nici alta.