Obama, în criză de timp

Peste 11 luni, americanii îşi votează noul preşedinte. Şi oricine se va instala la Casa Albă, decizia va avea efecte în politica mondială. Câştigă Hillary Clinton, atunci SUA vor juca pe mai departe rolul de jandarm global. Washingtonul îşi va impune, la nevoie, interesele cu mijloace militare. În ce-l priveşte pe candidatul republican, depinde cine se va impune în cele din urmă în competiţia internă. Unii dintre candidaţii la preşedinţie tind chiar mai mult decât Obama către izolare. Acesta evită cu îndârjire să trimită trupe terestre în Siria. Iar poziţia sa probabil că nu se va schimba nici în 2016. Astfel, în Siria se poartă în continuare lupte până când diversele tabere vor recunoaşte că pacea nu va putea fi asigurată decât cu ajutorul unui compromis politic.

America întoarce tot mai mult spatele Orientului Apropiat, după o implicare de mai multe decenii. Toate încercările de impunere a unei păci stabile în regiune au eşuat. SUA au "incinerat" în acea parte de lume multe mii de miliarde de dolari, banii contribuabililor. Şi mulţi dintre americani se întreabă acum: la ce bun toate astea? Între timp, SUA sunt mult mai puţin dependente de petrolul din străinătate fiindcă îşi extrag mare parte din necesar din zăcămintele proprii. În Orientul Apropiat, administraţia de la Washington urmăreşte în primul rând obiective de politică de securitate. Adică vrea să limiteze influenţa islamiştilor. Dar în 2016 nu va fi posibilă înfrângerea definitivă a Statului Islamic sau a reţelei al Qaida. De aceea, Obama îi va transfera această sarcină urmaşului său. Sau chiar urmaşului urmaşului său.

Relaţiile cu Rusia rămân dificile

În mod asemănător evoluează şi negocierile de pace între israelieni şi palestinieni. Preşedintele SUA a abandonat orice speranţă că ar putea readuce părţile la masa tratativelor. Raporturile dintre Obama şi premierul israelian Benjamin Netanyahu rămân compromise. În lunile ce vin, cei doi se vor ignora politicos.

Tensionate rămân şi relaţiile dintre preşedinţii SUA şi Rusiei. Liderul de la Casa Albă se pronunţă în continuare pentru sancţiuni împotriva administraţiei de la Kremlin. Mai ales fiindcă Moscova a adus atingere ordinii de pace din Europa. Poziţia intransigentă faţă de Rusia îi bucură mai ales pe guvernanţii din Ucraina, Polonia şi Ţările Baltice. Dar nu şi economia germană. Companiile germane suferă din pricina acestor sancţiuni fiindcă înregistrează pierderi de miliarde. Astfel, poziţia faţă de Rusia a ajuns să scindeze occidentul.

În ultimul an de mandat, Obama se confruntă cu o acută penurie de timp. Printre priorităţile sale se numără raporturi mai bune cu Iranul şi Cuba. Dar regimurile autoritare din cele două ţări nu vin în întâmpinarea aşteptărilor preşedintelui de la Washington. Adversitatea faţă de SUA se înscrie de prea multă vreme în tradiţia politică a Teheranului şi Havanei.

Guantanamo? O nouă lege a armelor?

Rămâne deschis dacă Obama va reuşi să închidă lagărul de prizonieri de la Guantanamo. Nu trebuie uitat că a promis asta în 2008, imediat după alegerea sa în funcţie. Dar până acum, toate încercările prezidenţiale au fost zădărnicite de Congres.

Congresmenii manifestă opoziţie şi faţă de alte iniţiative prezidenţiale. De exemplu, aceea de a înăspri legile privind regimul armelor. Congresul nu este dispus să voteze o reformă profundă în domeniu. Cei mai mulţi legiuitori nu vor să-şi antagonizeze puternicul lobby al deţinătorilor şi fabricanţilor de arme în acest an electoral.