Pedepsirea Brexit-ului ar fi o eroare

Nu mai este loc de întoarcere. Marea Britanie a început procesul de părăsire a Uniunii Europene. Este limpede, deja, că va curge sânge mult. Ca la orice divorţ, banii vor fi subiectul principal. Cu o oarecare bucurie de tip "să moară capra vecinului", Bruxelles-ul ameninţă de câteva săptămâni că nota de plată pentru Brexit va fi piperată: 60 de miliarde de euro. Cel puţin la nivel declarativ, de vreme ce nu au fost realizate, încă, toate calculele.

Se pare că în interiorul Comisiei Europene şi în unele capitale există o dorinţă clară de pedepsire a britanicilor, pe principiul "las' că vedeţi voi".

Supraestimare

Din perspectivă economică, Brexitul este o eroare, lucru aproape de la sine înţeles. Premierul Theresa May, care prezintă planuri măreţe despre cum va încheia ţara ei, proaspăt eliberată de chingile UE, tratate comerciale cu toată lumea, nu face decât să se supraestimeze. Ea, fostă oponentă a Brexit-ului, încearcă acum să profite, în plan intern, atât cât poate.

Înlocuirea relaţiilor economice cu UE, foarte strânse şi bine unse, cu altele măcar pe jumătate la fel de profitabile, ar putea dura mai mulţi ani. Ce pierdere de energie, timp şi bani! Marea Britanie va avea de pierdut. Şi UE la fel.

Mea culpa?

Motivele care au dus la Brexit au fost în special politice, nu economice. "Recuperarea controlului" a fost o formulă des auzită în Marea Britanie. Pentru cei mai mulţi trăitori în "bula bruxeleză" pare inexplicabil faptul că o ţară, care are aparent atât de mult de câştigat de pe urma UE, decide să părăsească Uniunea după 44 de ani. Ceva îndoieli din partea UE? Cenuşă în cap? Absolut deloc.

Însă nimeni nu ar trebui să se iluzioneze. Scopul oficial, o uniune "din ce în ce mai strânsă" le produce lehamite nu numai multor britanici. În Germania se merge către o sacralizare a Europei. Apoi, totul se va nărui, dacă acest crez - "o uniune din ce în ce mai strânsă" - va fi pus la îndoială. Iar Brexit-ul exact asta face.

Germania va duce cel mai mult dorul britanicilor

Mai ales în Germania, răzbunarea împotriva Marii Britanii ar fi complet deplasată. Când va fi vorba de comerț liber, competitivitate şi economii eficiente, Germania va duce cel mai mult dorul britanicilor. Germaniei îi va fi şi mai greu de acum înainte să ţină în frâu cerințele unui grup mare de țări din sudul UE, care doresc să transforme UE într-o uniune a datornicilor, cu Germania pe post de finanţator.

Prin urmare, scopul negocierilor nu trebuie să fie o pedeapsă exemplară, menită să intimideze alte ţări cărora le-ar putea veni ideea de a ieşi din UE. Acest lucru ar promova euro-scepticismul în state precum Suedia, Danemarca sau Olanda. Ţelul ar trebui să fie în continuare păstrarea cât mai aproape a britanicilor de Uniunea Europeană și înlesnirea procesului de tranziţie.

Ar fi o abordare pragmatică, în interesul tuturor, în locul unei abordări greşite de tipul "totul sau nimic". UE nu poate ţine laolaltă toate ţările membre prin pedepsirea renegatelor, ci doar dacă devine ea însăşi atragătoare.

Autor: Christoph Hasselbach / vd