Protecția climei, din nou aproape în ceasul al 12-lea

Cine mai căuta încă dovezi, acum le-a primit. Încă o dată. Cu puține zile înainte de debutul Conferinței Climatice de la Bonn, s-a anunțat că concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a atins în 2016 cel mai ridicat nivel de când se fac aceste măsurători. Anunțul a fost făcut de Organizația pentru Meteorologie a ONU, WMO. Programul de mediu al ONU Unep atrage de asemenea atenția că obiectivele stabilite în Tratatul Climatic de la Paris din 2015 pot ajuta cel mult ca încălzirea globală să fie limitată la 3 grade Celsius, peste planul inițial de 2 grade Celsius sau chiar mai puțin. Cele 250 de mari concerne la nivel global sunt responsabile pentru o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. Cele mai poluante ar fi companiile din India, Rusia și SUA, conform analiștilor de la "Thomson Reuters Financial & Risk".

Se schimbă ceva, dar foarte încet

Cifre dramatice, asta este clar. Dar mai avem nevoie oare de dovezi suplimentare cu privire la efectele negative ale modificărilor climatice? Sau pentru a-i convinge pe cei care încă nu cred în fenomenul încălzirii globale? Consiliul mondial pentru climă există deja de 29 de ani, un for în care cercetătorii își prezintă rezultatele. Este vorba de sute de experți, din mai multe domenii: meteorologi, oceanografi, sociologi, experți în agricultură.

Concluzia lor, la care au ajuns demult: procesul de modificare a climei este cauzat de acțiunile oamenilor, are loc tot mai rapid, măsurile care se iau de limitare a sa sunt insuficiente. Dar avertismentele oamenilor de știință au convins deja multe țări să ia măsuri împotriva poluării. Țări emergente precum China și India nu mai dau vina exclusiv pe puterile vestice pentru încălzirea globală, așa cum au făcut-o ani la rând. Ele recunosc acum că trebuia să ia la rândul lor măsuri, ceea ce au și început să facă.

Ignorantul Donald Trump

Dar se poate și altfel, din păcate, după cum o demonstrează SUA. Președintele Trump este imun se pare la toate expertizele. Nu contează câți guvernatori americane sprijină activ trecerea la energii curate, nu contează câte orașe și regiuni americane se împotrivesc președintelui, acesta a decis părăsirea acordului climatic de la Paris din 2015. Acest tratat este un rezumat al planurilor naționale de protejare a climei adoptate de țările lumii. Este un demers insuficient, dar bine că există. Dar Trump este deja pierdut ca președinte al SUA în ceea ce privește promovarea politicii de mediu.

Acordul de la Paris, un prim pas în direcția bună

Lăsând la o parte ignoranța lui Trump, comunitatea internațională nu trebuie să-și bage și ea capul în nisip. Tratatul de la Paris este o bază solidă, sectorul energiilor regenerabile este în creștere la nivel global, mulți investitori se retrag din afacerile cu energie pe bază de fosile. Iar emisiile poluante nu au mai crescut în ultimii trei ani: un prim pas în direcția bună.

Protecția climei, un deziderat care nu corespunde modelului politic actual

Problema principală rămâne însă, în ciuda tuturor dovezilor științifice: o politică decisă împotriva modificărilor climatice nu corespunde modelului aplicat de liderii politici în special în țările care sunt cele mai vinovate pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Trecerea la energii curate este dificilă, îi deranjează pe mulți alegători, pentru că provoacă schimbarea masivă a stilului lor de viață. Și nu garantează neapărat succesul la urne într-o perioadă electorală. De aceea, protecția climei presupune încă eforturi politice de amploare și implicare comună la nivel internațional.

Să nu renunțăm tocmai acum

Nu ajută să speriem mereu lumea cu noi cifre și avertismente alarmante. Scena de luptă împotriva gazelor poluante există deja, la fel ca și concepția și modul de atac. Acum trebuie doar să nu renunțăm. În pofida tuturor avertismentelor de groază pe care le auzim.

Autor: Jens Thurau/os