Comentariu: Refugiatule, cine ești?

Evaluarea datelor de pe telefonul mobil este doar unul din pașii care merg în direcția cea bună. Împreună cu alte posibilități, cum ar fi analiza electronică a limbii sau dialectului, autoritățile sunt acum mai mult în măsură să stabilească identitatea unui solicitant de azil dacă există îndoieli cu privire la declarațiile acestuia. Dar toate astea vin doi ani prea târziu. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați, BAMF, circa 60% dintre refugiați nu posedă niciun act de identitate. Mulți spun că și-au pierdut documentele în timpul călătoriei sau le-au fost furate. În mod surprinzător, totuși, majoritatea dispun de telefoane inteligente în care ar fi putut salva cu ușurință fotografii ale documentelor.

Pretinși sirieni

Motivul pentru acest comportament este clar: s-a aflat rapid vestea că sirienii erau mai ușor acceptați și protejați în Germania decât alți refugiați. Astfel, mulți solicitanți de azil s-au declarat sirieni, chiar dacă erau de altă proveniență. Dacă autoritățile germane ar fi analizat deja din toamna anului 2015 datele din telefoanele mobile, ar fi descoperit multe cazuri de fraudă. Rutele folosite ar fi putut fi urmărite înapoi, numerele prefixelor de țară și limbile utilizate în mesajele scrise ar fi dat indicații clare. În schimb, datorită imensului aflux de refugiați, cererile de azil din partea sirienilor, irakienilor și eritrenilor au fost hotărâte pe baza dosarelor, adică după simpla completare a unui chestionar, procedeu care a deschis larg ușa pentru fraude.

Dar, chiar și în discuțiile individuale ale solicitanților de azil cu personalul BAMF s-au comis greșeli majore. Poate cazul cel mai bizar este acela al ofițerului extremist de dreapta din Bundeswehr, Franco A., reținut pentru suspiciunea de terorism. Prezentându-se sub o identitate falsă, acestuia i-a fost acordat statutul de refugiat sirian, cu toate că nici măcar nu vorbește limba arabă. Șefa BAMF, Jutta Cordt, admite că au fost comise "erori la toate nivelurile". Un angajat al oficiului BAMF a purtat cu falsul solicitant de azil Franco A. o conversație de optzeci de minute „fără să pună întrebările esențiale, care s-ar fi impus de la sine“, a spus Cordt. Nimeni nu știe câte greșeli de acest gen au fost comise de autoritățile germane. Au devenit legendare cazurile în care unii solicitanți de azil au declarat diferite identități în mai multe orașe având astfel un acces multiplu la beneficiile sociale acordate de statul german. Cazul cel mai notoriu al multiplelor identități este acela al atentatorului de la Târgul de Crăciun din Berlin, de anul trecut, Anis Amri.

Și societatea primitoare are drepturi

Evaluarea datelor mobile urmează să fie efectuată numai dacă alte posibilități de verificare nu oferă o imagine clară a identității unui solicitant de azil sau dacă există îndoieli cu privire la aceste informații. Cine nu are ceva de ascuns ar trebui să fie dispus din oficiu să contribuie la clarificarea propriei identități. Prin urmare, nu poate fi vorba de o încălcare a drepturilor individuale. Nu doar solicitantul de azil sau refugiatul au drepturi - societatea care îi primește are, de asemenea, dreptul să știe cine ”ne intră în țară”, cum spun mereu politicienii. Fapt este însă că pentru o perioadă bună de timp, politica n-a prea vrut să știe tocmai acest lucru. Din fericire, situația s-a schimbat acum.

Autor: Christoph Hasselbach / rcs