1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rusia rămâne în Consiliul Europei și este bine așa!

Fabian von der Mark
18 mai 2019

Miniștrii de externe ai Consiliului Europei au evitat retragerea Rusiei din organizație. Interesele cetățenilor ruși au fost mai importante ca nevoia de a pedepsi Kremlinul, este de părere Fabian von der Mark.

https://p.dw.com/p/3Ih2L
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său german, Heiko Maas (SPD), la reuniunea miniştrilor europeni de externe de la HelsinkiImagine: picture-alliance/dpa/A. Shcherbak

Consiliul Europei ar fi putut să aleagă calea cea mai simplă. Ar fi putut spune că, cel târziu cu anexarea peninsulei Crimeea și cu conflictul din estul Ucrainei, Rusia a demonstrat că nu respectă dreptul internaţional și, ca atare, nu are ce căuta în acest for paneuropean. Turcia și alte două-trei țări ar fi putut fi și ele excluse. Apoi comunitatea valorilor comune ar fi putut fi celebrată. În fond, de ce nu?

Efecte nedorite

Într-adevăr, acum cinci ani, Consiliul Europei chiar așa a făcut. I-a retras Rusiei dreptul de vot în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg. Cumva a fost o manevră corectă fiindcă, față de Ucraina, declarația de război din partea Rusiei n-ar fi putut fi privită cu indiferență. Totuși, încet-încet, celelalte țări membre ale forului au înțeles ce urmări nefericite a avut decizia lor.

Rusia s-a încăpățânat și a refuzat să-și mai achite cotizațiile. Consiliul Europei a pierdut în jur de 60 de milioane de euro. Nu-i o sumă de neglijat, dar forul a făcut față acestei pierderi. Mai rău este faptul că încăpățânarea Rusiei ar fi putut provoca daune și mai mari în curând. În iunie, Federația n-ar mai fi luat parte la alegerea unui nou secretar general și a unui nou judecător al Curții Europene pentru Drepturile Omului. „Ruxit"-ul, adică retragerea Rusiei din Consiliul Europei, ar fi fost inevitabilă. 

Fabian von der Mark, jurnalist
Fabian von der Mark, jurnalist

În urma separării celui mai mare stat membru al Consiliului Europei ar fi avut de suferit, în primul rând, organzația însăși. Pierderea însemnătății forului ar fi fost uriașă.

Afectată ar fi fost și societatea civilă rusă. Cele mai multe din plângerile înaintate la Curtea de la Strasbourg vin din Rusia. Firește, populația numeroasă a acestei țări ar putea explica numărul mare de procese. Însă adevăratul motiv este reprezentat de situația precară privind respectarea drepturilor omului și a statului de drept.

Printre altele, în Federație, membrii opoziției, artiștii sau jurnaliștii au mult de suferit. Și, deseori, ultima lor soluție este Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Primele reacții

Primele reacții la decizia miniștrilor de externe ai CE s-ar putea să fie dureroase. Rusia ar putea poza acum într-un stat „demn" de forul paneuropean, în ciuda acțiunilor sale în Crimeea și în estul Ucrainei. Kremlinul poate sărbători anularea sancțiunilor internaționale. Moscova poate spune că a fost numai o fază. Frustrarea ucrainenilor, a cetățenilor țărilor baltice și a altor critici ai Rusiei rămâne și doare.

Totuşi, în cele din urmă, este vorba despre un triumf al cooperării internaționale, al multilateralismului – cum spune mereu ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas (SPD).  Câtă vreme deciziile Curții de la Strasbourg sunt recunoscute și aplicate, fiecare țară ar trebui să beneficieze și de șansa de a rămâne în Consiliu. Inclusiv Rusia. Sancțiunile pot fi aplicate și-n altă parte, acolo unde cetățenii au mai puțin de suferit.