1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vremea marilor coaliții a apus

Jefferson Chase
4 august 2018

CDU, CSU și SPD rămân parteneri la guvernare, dar, potrivit sondajelor, marea coaliție este deja un model vetust. E o chestiune de timp până când dominația partidelor tradiționale va lua sfârșit, crede Jefferson Chase.

https://p.dw.com/p/32cGI
Angela Merkel (CDU), Horst Seehofer (CSU) și Olaf Scholz (SPD) prezintă cu mândrie acordul de coaliție încheiat cu greu
Angela Merkel (CDU), Horst Seehofer (CSU) și Olaf Scholz (SPD) prezintă cu mândrie acordul de coaliție încheiat cu greu (12.03.2018)Imagine: picture-alliance/dpa/K. Nietfeld

O coaliție mare înseamnă cu totul altceva. Majoritatea parlamentară, modestă din start a celui de-al patrulea guvern Merkel, a dispărut deja potrivit demoscopilor. Cele trei mari formațiuni tradiționale - alianța conservatoare dintre CDU/CSU și laburiștii din SPD nu mai întrunesc, conform ultimului barometru al opiniei publice Deutschlandtrend decât 47 de procente. Concret, CDU/CSU se bucură de susținerea a doar 29 la sută dintre germani, iar SPD de 18 la sută. Sprijinul pentru așa zisele partide tradiționale se topește precum ghețarii de la Polul Nord. 

Ecologiștii se situează la doar trei procente în urma social-democraților, iar populiștii de dreapta din AfD la numai un procent după SPD. Adio partid de mase! Conservatorii sunt într-o situație mai bună, dar și ei se află pe un curs descendent. La aceasta se adaugă dependența CDU de șefa partidului, cancelara Merkel. Într-o bună zi, când Angela Merkel își va încheia cariera politică, formațiunea ei ar putea împărtăși soarta SPD.  

Chase Jefferson
Chase Jefferson

În cercetările de mediu se vorbește despre "tipping points", momente de cotitură, în care situații considerate stabile se modifică brusc și nimic nu mai e cum a fost. La un astfel de fenomen asistăm acum în politica germană. Zilele în care uniunea conservatore sau social-democrații puteau guverna cu ajutorul unui aliat mai mic, au apus demult. Situația excepțională de odinioară a devenit normalitate. 

Primii care au trecut prin acestă experiență au fost social-democrații. De la alegerile pentru Bundestag din 2005 și de la consolidarea formațiunii PDS, actualul partid al Stângii, spectrul politic de stânga este fărâmițat și SPD nu mai are șanse reale de a deține vreodată  majoritatea parlamentară. Cam același lucru se întâmplă cu CDU, din cauza AfD și în parte a liberalilor din FDP, care, în unele chestiuni, au devenit chiar mai conservatori decât Merkel. 

Cu cât CDU și SPD se deplasează mai mult spre centru, cu atât mai mulți susținători pierd - fie la stânga, fie la dreapta. Așa încât marea coaliție se transformă într-una mică. Un cerc vicios. Ieșirea din acest cerc vicios ar fi fost așa-numita coaliție Jamaica (conservatorii, liberalii și ecologiștii), dar președintele FDP, Christian Lindner, s-a opus. Cu preţul prejudicierii pe termen lung a Republicii Federale? Rămâne de văzut. În orice caz, șeful liberalilor germani a intuit noul trend din ţară. În momentul de față, disponibilitatea de a face compromisuri nu este tocmai apreciată. 

Și atunci? Partea pozitivă a trendurilor și a cercurilor vicioase este că nu durează veșnic. Mai devreme sau mai târziu va exista pentru prima dată în istoria Republicii Federale o coaliție de guvernământ tripartită. E posibil ca CDU și SPD să recâștige din încrederea electoratului, dar rezultate de aproximativ 40 de procente sunt de neimaginat, atât în dreapta cât și în stânga spectrului politic. Mari coaliții se vor regăsi doar în cărțile de istorie.