Compromisuri cu multe semne de întrebare

"Toată lumea a fost fericită auzind că spusele şi tonul ministrului iranian de Externe s-au schimbat", a declarat secretarul de stat american, John Kerry. Declaraţia vine în contextul întâlnirii şefului diplomaţiei iraniene, Mohammed Djawad Sarif, cu reprezentanţii celor cinci ţări cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU - Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie - şi Germania.

Abordarea oficialului din republica islamică, ponderat şi deschis dialogului cu marile puteri, a fost salutată la scară largă de reprezentanţii acestora din urmă, mai ales în lumina declaraţiilor belicoase făcute, de-a lungul vremii, de fostul preşedinte iranian, Mahmoud Ahmadinedjad.

În context, John Kerry a declarat că "Sarif a venit cu câteva propuneri pentru a căror transpunere în realitate trebuie muncit mult". Aprofundarea discuţiilor privind aceste propuneri urmează să aibă loc la mijlocul lunii octombrie, la Geneva.

Aici, spun unii comentatori, ar urma să aibă loc, aproape sigur, un troc între Iran şi Statele Unite, în sensul compromisurilor acceptate de Teheran în chestiunea programului nuclear al ţării şi relaxarea durelor sancţiuni economice impuse republicii islamice.

O mult aşteptată strângere de mână

Negocierile la nivel înalt de la Geneva sunt privite drept o probă a seriozităţii intenţiilor iraniene. "Vorbele nu sunt suficiente, ceea ce contează sunt faptele", a spus, la New York, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, care are o bună relaţie cu omologul său iranian.

Însă şi John Kerry a făcut un pas important în negocierile cu Iranul. La sfârşitul întâlnirii comune de la New York, Kerry l-a invitat pe Sarif la o primă rundă de negocieri bilaterale. Momentul a consemnat şi îndelung aşteptata strângere de mână între cei doi oficiali.

De altfel, şi după încheierea discuţiilor, Sarif a declarat că acestea au avut "multă substanţă". Întărind spusele preşedintelui iranian Rohani, care, în discursul din cadrul Adunării Generale ONU subliniase că Iranul este paşnic, Sarif a dat asigurări că ţara sa a luat act de îngrijorările comunităţii internaţionale şi va dovedi că programul nuclear iranian "nu este nimic altceva decât un program civil". În acest context, Kerry a solicitat Iranului să permită inspectorilor ONU accesul în facilităţile atomice iraniene.

Progrese în negocierile privind Siria

Pentru Matthew Duss de la "Center for American Progress" din Washington, întâlnirea dintre Kerry şi Sarif este cu atât mai încurajatoare, cu cât însuşi oficialul iranian a venit cu mai multe propuneri. Duss crede că acest lucru dovedeşte nu doar seriozitatea conducerii iraniene, ci şi faptul că încăpăţânarea administraţiei Obama de a rezolva lucrurile pe cale diplomatică îşi arată roadele.

Un alt progres diplomatic este şi compromisul la care SUA şi Rusia au ajuns în privinţa rezoluţiei ONU privind Siria. Mulţi diplomaţi vorbesc, în context, despre o "spargere a gheţii". John Kerry şi Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, vor colabora pentru redactarea textului rezoluţiei.

Ce prevede rezoluţia

Există multe îndoieli că administraţia americană ar fi ajuns la un compromis cu ruşii în privinţa unei rezoluţii "puternice, obligatorii şi convingătoare" - după cum susţine Washingtonul - care să permită utilizarea forţei, dacă Siria nu respectă termenii stabiliţi.

Cotidianul New York Time a descoperit că, în textul proiectului de rezoluţie, nu mai există trimiteri formale către capitolul VII din Carta ONU, care ar face posibilă folosirea forţei militare într-un atare caz. Astfel, nu americanii, ci ruşii ar fi cei care şi-au impus punctul de vedere. Rusia a respins permanent o intervenţie militară în Siria.

De asemenea, rezoluţia nu vorbeşte nimic despre posibilii responsabili de atacul cu arme chimice petrecut în apropiere de Damasc. Cu toate acestea, ministrul german de Externe a catalogat înţelegerea drept "un pas în direcţia corectă".