Diplomaţia de primă clasă din spatele uşilor închise

Aproape 35 de şefi de stat şi de guvern.Circa 80 de miniştrii de externe şi ai apărării. Un total de 600 de experţi pentru politică de securitate. Şeful Conferinţei, Wolfgang Ischinger se referă la "cea mai mare şi mai importantă" Conferinţă de Securitate de la München (MSC), de la înfiinţarea ei în urmă cu peste 50 de ani. În după-amiaza zilei de vineri debutează nu doar 48 de ore de program intens cu zeci de întruniri, la care participă preşedinţi, miniştrii apărării discută cu miniştrii de externe şi chiar se ceartă sau se acuză reciproc. Se deschide, practic şi un laborator al posibilităţilor diplomatice, în care se testează poziţii şi se caută puncte comune. În culise. Cât mai discret şi mai fără zgomot.

Interesant este şi locul de desfăşurare a conferinţei mamut. Trandiţionalul hotel 'Bayerischer Hof' cuprinde mai multe clădiri. Adăugate succesiv. Un astfel de labirint este ideal pentru diplomaţia din spatele uşilor închise. Covoarele estompează zgomotul paşilor. Numeroase trepte şi uşi oferă acces ferit de ochii presei sau ai altor observatori nedoriţi. Organizatorii au rezervat 100 de încăperi pentru întâlniri confidenţiale. Acestea sunt alocate, pe o perioadă de circa 30 de minute, "echipelor bilaterale".

Platformă pentru politică operativă

"Conferinţa de Securitate de la München este un loc unde pot fi testate idei, unde se pot dezvolta alianţe şi unde se pot face pregătirile pentru a continua procesele de pace sau a le iniţia", explică foarte convins longevivul preşedinte al summitului, Wolfgang Ischinger. El nu se referă doar la programul conferinţei. Acesta este doar "vârful aisbergului", spune Ischinger. Cel puţin la fel de importante, precum prezenţa publică a politicienilor în marea sală de bal a hotelului, sunt şi multele întruniri confidenţiale dintre membrii delegaţiilor. E vorba de componenta operativă a platformei Conferinţei de Securitate.

În interviuri, Ischinger invocă cu plăcere negocierile privind controlul înarmării pentru armament strategic nuclear "New START". După cum declara Ischinger pentru publicaţia "Internationale Politik", negocierile pentru START au fost rezultatul unor discuţii purtate în 2009 la München. Doi ani mai târziu, Hillary Clinton şi omologul ei rus, Serghei Lavrov ratificau acordul, la finalul unei întâlniri bilaterale în cadrul Conferinţei de Securitate de la München.  Atunci când există spaţii şi translatori şi când întrunirile devin confidenţiale rezultatele sunt suprinzătoare. Fără a intra în detalii, Ischinger a vorbit despre americanii care au folosit acest cadru pentru a purta "o importantă discuţie cu iranienii".

Locuri goale în sala principală, înghesuială pe culoare

Dacă nici apariţia Angelei Merkel sau a vice-preşedintelui american Mike Pence nu vor umple sala, la acest sfârşit de săptămână, nu înseamnă că invitaţii preferă să viziteze Münchenul în detrimentul conferinţei. Mult mai probabil, participanţii se vor afla la una din importantele întâlniri bilaterale, pentru că numai anul trecut au avut loc 2200 de asemenea întruniri confidenţiale, după cum anunţă organizatorii summitului. 

Aceste întruniri bilaterale sau chiar trilaterale au devenit parte elementară a conferinţei, menţionează Tobias Bunde, unul din responsabilii pentru temele conferinţei. "Din unghiul multor guverne, Conferinţa de Securitate de la München este o cale foarte eficientă pentru a-i întâlni în foarte scurt timp pe alţi reprezentanţi guvernamentali. Altfel, ar trebui să se deplaseze mii de kilometrii cu avionul", analizează Bunde.

Discuţii, nu postări pe twitter

Deşi, diplomaţia de fineţe continuă să fie deseori anunţată prin postări pe twitter. Mai ales preşedintele Donald Trump reuşeşte des să îşi suprindă partnerii, anunţând decizii politice pe Twitter. Discuţiile directe cu prieteni şi adversari nu au pierdut însă nimic din importanţa iniţială pentru Angela Merkel, de exemplu. Şi nici în comparaţie cu perioada Războiului Rece, în a cărui evoluţie a jucat un rol important Conferinţa de Securitate de la München, din 1963. "Constatăm că astăzi există din nou o serie de conflicte". Deşi lumea nu mai este construită bipolar, analizează situaţia cancelara federală. "Dar cu atât mai mult există conflicte locale şi noi provocări, precum terorismul. Şi, de aceea, comunicarea este la fel de crucială ca în perioada Războiului Rece"

Important este că în acest an, la München, este aşteptată cea mai numeroasă delegaţie americană. Pe lângă vice-preşedintele Mike Pence şi-a anunţat participarea ministrul de externe Mike Pompeo, înaltul responsabil militar Patrick Shanahan şi şefa majorităţii Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Există aşadar speranţe că Washingtonul caută şi altă căi, pe lângă diplomaţia via twitter.