Conflictele nu atestă eşuarea integrării

În vara anului 2014, cu un an înaintea apogeului crizei refugiaţilor în Germania, preşedintele federal, Joachim Gauck, a demonstrat instinct politic şi a intuit viitoarele provocări. În discursul susţinut atunci, el a solicitat o "onestă, pragmatică şi realistă dezbatere" privind criza refugiaţilor. El a recomandat o cale de mijloc "între imperativele umanitare şi ceea ce este posibil din punct de vedere politic". Prin această afirmaţie, Gauck a demonstrat clarviziune.

Preşedintele Germaniei a rostit acum din nou, în cadrul unui simpozion desfăşurat la Palatul Bellevue, reşedinţa sa oficială din Berlin, un discurs consacrat politicii de integrare, în faţa unor reprezentanţi ai clasei politice şi ai societăţii civile. Gauck a explicat cu această ocazie ce va urma după gestionarea operativă a afluxului de refugiaţi şi s-a declarat dornic să aducă o contribuţie la măsurarea "ariei largi a integrării". El a cerut începerea integrării cât de repede posibil pentru toţi cei sosiţi în Germania.

Mentori şi dispute constructive

Preşedintele Germaniei a numit două priorităţi de acţiune, pe lângă eforturile depuse de autorităţile federale, regionale şi comunale. Pe de-o parte el a cerut iniţiative de jos în sus, prin implicarea unor mentori şi consilieri voluntari. Aceştia pot edifica punţi de legătură fiindcă integrarea nu poate fi asigurată doar de stat. Explicit, preşedintele a cerut în context şi ajutorul imigranţilor care trăiesc de mai mult timp în Germania.

Pe de altă parte este nevoie, dat fiind că imigraţia crează şi tensiuni, de dezbateri deschise consacrate problemelor şi conflictelor culturale şi sociale. Aceste conflicte nu atestă eşuarea integrării "ci dimpotrivă", a subliniat vorbitorul. "Societăţile se reînnoiesc prin dispute constructive şi acestea sunt cu atât mai paşnice cu cât se abordează mai deschis problemele reale". O societate a imigraţiei este de aceea mereu şi o societate a învoielilor. Iar acest teren nu trebuie abandonat în seama "populiştilor şi rasiştilor", a afirmat şeful statului german.

Lege fundamentală şi obligaţii cetăţeneşti

Farul călăuzitor este legea fundamentală, a subliniat Gauck. Aceasta înseamnă şi a lua poziţie atunci când sunt nesocotite drepturile celor cu altă mentalitate sau de altă credinţă, care sunt protejaţi prin constituţie. Nu trebuie însă tolerate particularităţile culturale contrare legilor în vigoare, a mai spus vorbitorul.

Gauck s-a întrebat dacă există un liant mai presus, capabil să-i unească pe toţi cetăţenii germani, imigranţi şi "concetăţeni temporari". Tot el a răspuns că există, şi aceasta este "o atitudine cetăţenească". Cu toţii "suntem întâi cetăţeni" şi abia apoi ne vin la rând particularităţile culturale şi religioase, a spus vorbitorul. A fi cetăţean înseamnă a te raporta la ceilalţi, a ţine cont de ceilalţi şi a prelua responsabilităţi. "Ştim că democraţia, libertatea şi toleranţa nu sunt de la sine înţelese... câteodată trebuie obţinute chiar şi prin luptă", a evidenţiat Gauck.

Integrarea reuşeşte atunci când "indivizi, cât mai mulţi, cu drepturi egale, de provenienţă diferită, participă la viaţa publică". De aceea ţelul este a-i sprijini pe cât mai mulţi nou-veniţi, care vor să rămână şi au permisiunea să rămână, "să devină cetăţeni, poate chiar cetăţeni germani". La final, preşedintele Gauck a adresat următorul îndemn: "Putem întemeia o societate în care nu contează de unde vine cineva, dar contează cine este şi încotro se îndreaptă".