Congresul Mondial Evreiesc şi lupta împotriva antisemitismului

i lor fascişti din estul şi vestul Europei. In răstimp, la Bruxelles Congresul Mondial Evreiesc a solicitat intensificarea luptei împotriva antisemitismului...

Din unghiul Congresului Mondial Evreiesc, alegerile prezidenţiale palestiniene au relansat speranţele de pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Reprezentanta Germaniei, Charlotte Knobloch şi-a exprimat optimismul prudent generat de psobilitatea aplanării conflictului israeliano-palestinian după alegerea în frunte autorităţii autonome a lui Mahmud Abbas. La rândul său, vicepreşedintele C.M.E., Israel Singer, a pledat în favoarea deschiderii unui dialog cu Islamul, apreciind că nu poate fi calificat orice musulman drept un duşman. "Ar trebui să-i considerăm pe musulmani drept parteneri şi nu drept inamici", a reliefat el într-un interviu acordat ziarului berlinez Die Welt.

Succesul electoral al noului lider palestinian n-a constituit fireşte decât un subiect mai degrabă marginal la discuţiile purtate luni la Bruxelles. In schimb relaţiile cu minoritatea musulmană din Europa şi impactul conflictului dintre arabi şi statul evreu asupra antisemitismului continuă să fie o temă intens dezbătută. In centrul discuţiilor s-a situat bineînţeles necesitatea combaterii cât mai ferme a urii faţă de evrei. Chestiunea provocase anul trecut o dispută aprinsă între Congres şi Comisia Europeană, din pricina refuzului îndelungat al europenilor de a da publicităţii un studiu reliefând că mare parte din discriminările la care sunt supuşi evreii în vestul bătrânului continent se datorează imigranţilor musulmani din Europa occidentală. Ulterior, unii membrii ai Congresului Mondial au acuzat UE de alimentarea antisemitismului. Aceste divergenţe au dispărut ulterior de pe agendă. La actuala reuniune anuală a Congresului Mondial Evreiesc delegaţii au revendicat totuşi ca guvernele statelor UE să abordeze cu mai multă fermitate lupta contra antisemitismului. S-a propus în context crearea unei bănci de date documentând incidentele antisemite şi înăsprirea legislaţiei care pedepseşte negaţionaismul Holocaustului. In plus, reprezentanţii Congresului Mondial Evreiesc au condamnat crescânda demonizare a Israelului, care, după cum s-a subliniat la Bruxelles, constituie ea însăşi o formă de antisemitism, devreme ce tinde să refuze poporului evreu dreptul la o patrie proprie.

In special Franţa continuă să suscite atenţie şi critici. In Franţa trăiesc circa 600.000 de evrei alături de 6 milioane de imigranţi musulmani în special arabi din Maghreb. Vicepreşedinta Consilului Central al Evreilor din Germania a reliefat că "evreii din Franţa sunt forţaţi să trăiască din nou cu teama de a-şi dezvălui apartenenţa religioasă şi de a-şi manifesta identitatea evreiască".

In ce-l priveşte, liderul Congresului Mondial Evreiesc, Israel Singer a deplâns intensificarea vechiului antisemitism european, promovat de extrema dreaptă, prin intermediul importului unei "noi" ostilităţi faţă de evrei. “Această nouă formă de antisemitism, a subliniat el, a fost introdusă de imigranţi înfricoşaţi care îşi îndreaptă adesea ura împotriva evreilor, întregind-o pe cea a extremiştilor de dreapta. Cele mai eficiente instrumente în lupta contra acestui tip de ură sunt vigilenţa, legile şi conferinţele de felul celei iniţiate anul trecut, la Berlin, de şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischer", a spus Singer, elogiindu-l pe ministrul federal de externe. Potrivit lui, conferinţa OSCE asupra antisemitismului organizată la Berlin a lansat în întreaga lume un semnal extrem de important, difuzând ideea lui Fischer de a aplica politica toleranţei zero faţă de antisemitism", a precizat Singer. El a adăugat că apelul lansat în capitala Germaniei a traversat întreaga lume, "Berlinul devenind un nume de referinţă" în combaterea urii faţă de evrei.

La Bruxelles, delegaţii americani ai Congresului au cerut însă şi recursul la alte instrumente de luptă împotriva flagelului antisemit. Intru contracararea ostilităţii faţă de evrei s-a propus între altele constituirea unui consiliu internaţional al parlamentarilor evrei din diverse ţări şi amplificarea luărilor de poziţie împotriva antisemitismului, astfel încât să nu se mai tacă în faţa agresiunilor antievreieşti.

In capitala Belgiei s-a mai avansat şi propunerea ca Israelul să fie adoptat ca membru asociat al NATO, astfel încât alianţa noratlantică, şi prin ea europenii să-şi aducă propria contribuţie la garantarea securităţii statului evreu.

Reprezentanţii europeni ai Congresului Mondial au solicitat la rândul lor liderilor europeni să se angajeze mult mai intens în lupta împotriva antisemitismului, astfel încât să se pună capăt acestei molime în Europa. Departamentul de Stat american constatase în studiul său anual dat recent publicităţii la Washington că antisemitismul de orgine musulmană s-a amplificat considerabil în Europa.

Demn de semnalat este că Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a aprobat în fine, includerea antisemitismului într-o rezoluţie de condamnare a oricărei intoleranţe religioase. Statele arabe şi musulmane au blocat ani de zile acest demers în Adunarea Generală a organizaţiei mondiale.